Un studiu publicat în revista Nature’s Communications Biology oferă o perspectivă nouă asupra relației dintre lilieci și virușii considerați periculoși. Cercetarea, realizată de o echipă de la Universitatea din Oklahoma, arată că, spre deosebire de percepția generală, nu toate speciile de lilieci sunt purtătoare de viruși cu potențial epidemic ridicat, ci doar anumite grupuri specifice de specii.

Multe dintre virusurile care pot provoca boli grave și răspândite la oameni provin din mediul sălbatic. Liliecii au fost identificați ca gazde pentru mai multe astfel de virusuri, printre care se numără coronavirusuri, virusul Marburg, Hendra și Nipah.

Totuși, liliecii joacă un rol important în echilibrul ecosistemelor. În Oklahoma, de exemplu, liliecii mexicani cu coadă liberă contribuie la controlul dăunătorilor agricoli, ajutând astfel culturile să se dezvolte. Alte specii, cum sunt liliecii frugivori, acționează ca polenizatori pentru numeroase plante.

„Dacă am pierde liliecii, producția agricolă ar fi afectată negativ, iar economiile ar avea de suferit”, a spus Caroline Cummings, doctorandă la School of Biological Sciences și autoarea principală a studiului.

Cercetarea condusă de Cummings a arătat că mult mai puține specii de lilieci poartă viruși periculoși decât se credea anterior. Folosind metode de învățare automată, echipa a identificat grupuri specifice de lilieci care sunt mai predispuși să adăpostească viruși virulenți și transmisibili. În unele cazuri, aceste caracteristici se concentrează în rândul speciilor înrudite.

„Nu toți liliecii poartă viruși periculoși. Doar anumite specii au co-evoluat cu anumiți viruși, motiv pentru care pot trăi cu ei fără să se îmbolnăvească”, a explicat Caroline Cummings.

Într-un context în care bolile infecțioase emergente la oameni devin tot mai frecvente, este important să se poată anticipa ce specii de animale sălbatice pot adăposti viruși. Cummings a spus că supravegherea virală este de obicei un proces complex, costisitor și de durată, iar rezultatele acestui studiu pot contribui la eficientizarea sa, concentrând eforturile asupra grupurilor de lilieci cu risc ridicat.

Pentru a orienta și mai precis activitățile de monitorizare, Cummings a analizat suprapunerea dintre zonele în care trăiesc aceste specii de lilieci și regiunile afectate de distrugerea habitatului sau de extinderea zonelor locuite de oameni. Distrugerea habitatului și apropierea tot mai mare dintre oameni și lilieci cresc riscul de transmitere a virusurilor. În plus, stresul cauzat liliecilor de pierderea habitatului le poate slăbi sistemul imunitar și favoriza eliberarea virusurilor. Coloniile sănătoase, aflate în habitate stabile, își mențin echilibrul imunologic, ținând virușii sub control.

Cummings a precizat că protejarea habitatelor liliecilor poate contribui nu doar la conservarea speciilor, ci și la reducerea riscului de transmitere a virusurilor către oameni.

„Această cercetare aduce o perspectivă mai nuanțată asupra rolului liliecilor ca gazde pentru viruși”, a spus dr. Daniel Becker, profesor la School of Biological Sciences și autor principal al studiului. El a explicat că literatura științifică a generalizat adesea ideea că toți liliecii reprezintă un risc zoonotic, însă identificarea grupurilor specifice de specii care pot purta viruși periculoși și a zonelor unde acestea interacționează cu oamenii poate ajuta la reducerea contactelor nedorite între cele două.

Pe lângă importanța pentru conservare și supravegherea virală, Caroline Cummings a menționat că studiul deschide și alte direcții de cercetare. Analiza modului în care sistemele imunitare ale acestor lilieci s-au adaptat pentru a trăi cu virusurile ar putea oferi informații valoroase pentru dezvoltarea de tratamente medicale în viitor.

Sursa: eurekalert.org

De 16 ani, Veterinarul.ro prezintă faptele și dezbaterile din profesie, cu scopul de a informa și sprijini comunitatea veterinară. Publicăm articole care reflectă atât perspectivele medicilor, cât și impactul asupra societății. Mulțumim pentru contribuția și implicarea adusă, editorilor și abonaților medici veterinari români, fără de care nu am fi putut exista. Le datorăm recunoștința noastră pentru perseverența de a rămâne fideli principiului care ne ghidează din prima zi: Veterinarul.ro există pentru și împreună cu comunitatea veterinară din România.

Articole cu același subiect:

Cum reușește virusul rabic să controleze celulele umane cu doar câteva gene

O echipă de cercetători din Australia a descoperit modul prin care virusul rabic poate prelua contro...

O boală periculoasă transmisă de căpușe s-a răspândit în nordul Australiei

O boală periculoasă transmisă de căpușe, care atacă sistemul imunitar al câinilor, este acum conside...

Comisia Europeană a lansat o consultare publică privind planul de prevenire și răspuns la crize de sănătate

Comisia Europeană a deschis o perioadă de consultare pentru elaborarea planului Uniunii Europene (UE...

O descoperire surprinzătoare deschide calea către un vaccin pentru pneumonia mânjilor

Cercetătorii de la Universitatea Texas A&M au făcut o descoperire importantă despre modul în car...