Cercetători de la Universitatea din California, Davis (UC Davis) au descoperit noi detalii despre modul în care peritonita infecțioasă felină (FIP) se răspândește prin sistemul imunitar al pisicilor. Rezultatele ar putea ajuta la o mai bună înțelegere a COVID de lungă durată și a altor afecțiuni inflamatorii persistente la oameni. Studiul a fost publicat în revista Veterinary Microbiology.

FIP este cauzată de o formă a coronavirusului felin care se modifică în organismul unor pisici. Dacă nu este tratată, FIP este aproape întotdeauna mortală. Deși afectează exclusiv pisicile, boala are mai multe trăsături comune cu formele grave de boală coronavirus la oameni, inclusiv inflamație severă care poate afecta mai multe organe și simptome care pot persista sau reapărea.

Pentru mult timp, cercetătorii au considerat că virusul responsabil de FIP infectează un singur tip de celule ale sistemului imunitar. Studiul realizat la UC Davis arată însă o situație mult mai complexă. Autorul principal al cercetării, Amir Kol, profesor asociat la Facultatea de Medicină Veterinară a UC Davis, explică faptul că virusul infectează un spectru mult mai larg de celule imune, inclusiv celule care au un rol important în lupta împotriva infecțiilor.

Pentru cercetare, echipa a analizat probe de ganglioni limfatici prelevate de la pisici cu FIP apărut în mod natural. Ganglionii limfatici sunt centre importante ale sistemului imunitar, unde celulele albe se adună și coordonează răspunsurile la boli. Analizele au arătat prezența materialului viral în mai multe tipuri de celule imune, inclusiv în limfocitele B, care produc anticorpi, și în limfocitele T, care ajută organismul să recunoască și să elimine celulele infectate.

Cercetătorii au descoperit și că virusul nu se află acolo doar sub formă de resturi inactive, ci se multiplică activ în interiorul acestor celule. Acest lucru sugerează o afectare mai profundă a sistemului imunitar decât se credea anterior.

Descoperirile sunt relevante și dincolo de medicina veterinară. În cazul persoanelor cu forme severe sau de lungă durată de boală coronavirus, oamenii de știință suspectează că virusul ar putea persista în organism sau ar putea continua să perturbe funcționarea sistemului imunitar. Studierea directă a acestor procese la oameni este dificilă, deoarece medicii au rareori acces la țesuturi imune precum ganglionii limfatici.

Amir Kol subliniază că pisicile oferă o oportunitate rară de studiu, explicând că în acest caz pot fi analizate direct țesuturi imune infectate într-o boală coronavirus apărută natural, lucru foarte greu de realizat la oameni.

Un alt rezultat important al studiului este faptul că urme ale virusului pot rămâne în celulele imune chiar și după încheierea tratamentului antiviral, atunci când pisicile par clinic sănătoase. Deoarece unele celule imune pot trăi ani de zile, această persistență ar putea explica problemele imunitare de durată sau reapariția bolii.

Autorii sugerează că FIP ar putea fi folosit ca model de studiu pentru a înțelege modul în care coronavirusurile interacționează cu sistemul imunitar pe termen lung. Informațiile obținute din studiul acestei boli la pisici ar putea orienta cercetări viitoare asupra inflamației cronice și a sindroamelor post-virale la oameni, inclusiv COVID de lungă durată.

Studiul a fost realizat de o echipă extinsă de cercetători de la UC Davis, printre care Aadhavan Balakumar, Patrawin Wanakumjorn, Kazuto Kimura, Ehren McLarty, Katherine Farrell, Terza Brostoff, Jully Pires, Tamar Cohen-Davidyan, Jennifer M. Cassano, Brian Murphy și Krystle Reagan.

Articol: Aadhavan Balakumar et al, Beyond macrophages: FIPV tropism includes T and B lymphocytes, Veterinary Microbiology (2026). DOI: 10.1016/j.vetmic.2025.110864 

Sursa: phys.org