O echipă de cercetători a propus o nouă abordare pentru a înțelege mai bine profunzimea conștiinței animale, o metodă care ar putea oferi perspective noi asupra asemănărilor și diferențelor dintre organismele vii.

Studiul, publicat în revista Science, detaliază o „metodă de marcare” ce poate fi utilizată pentru a evalua conștiința animalelor. Aceasta presupune identificarea caracteristicilor comportamentale și anatomice asociate cu procesarea conștientă la oameni și căutarea unor trăsături similare la alte specii. Autorii susțin că progresele în înțelegerea conștiinței animale ar putea contribui la avansarea cunoștințelor fundamentale despre natura conștiinței, oferind o mai bună înțelegere a minții umane.

„Atunci când oamenii și alte animale manifestă comportamente similare și când cea mai plauzibilă explicație pentru aceste comportamente la oameni implică experiența conștientă, aceasta ar putea reprezenta o dovadă a experienței conștiente și la alte animale”, explică Kristin Andrews, profesor de filosofie la Universitatea York, împreună cu coautorii Jonathan Birch, profesor de filosofie la London School of Economics and Political Science, și Jeff Sebo, profesor la Departamentul de Studii de Mediu al Universității New York, în articolul lor intitulat „Evaluating Animal Consciousness”.

Acest studiu vine la aproape un an după „Declarația de la New York privind conștiința animală”, care a adus sprijin științific pentru recunoașterea conștiinței în cazul tuturor vertebratelor și al multor nevertebrate, printre alte specii. Declarația, organizată de Andrews, Birch și Sebo, a fost semnată de peste 500 de oameni de știință și cercetători din întreaga lume.

Problemele legate de conștiința animală au fost abordate de-a lungul istoriei de filosofi precum Jeremy Bentham și de oameni de știință, inclusiv Charles Darwin. În mijlocul secolului al XIX-lea, John Stuart Mill a recunoscut dificultatea evaluării conștiinței pe scară largă. În ciuda progreselor din secolul XXI, o teorie completă a conștiinței rămâne încă evazivă, iar dezacordurile și incertitudinile cu privire la domeniul de aplicare al conștiinței în regnul animal continuă să existe.

În acest nou articol, Andrews, Birch și Sebo propun o abordare care include „identificarea unei dimensiuni specifice a conștiinței”, cum ar fi experimentarea durerii sau perceperea unui obiect, și apoi „căutarea de dovezi care să confirme prezența (sau absența) unor astfel de trăsături la speciile vizate”. Ei sugerează, de asemenea, direcții noi pentru cercetări, incluzând explorarea altor dimensiuni ale conștiinței, precum bucuria, și dezvoltarea unor metode de cercetare non-invazive.

Cu toate acestea, cercetătorii recunosc limitările markerilor individuali de a constitui dovezi puternice de unul singur. „Gradul în care un anumit marker poate spori sau reduce încrederea în anumite dimensiuni ale conștiinței animale depinde de context”, spun ei. „De exemplu, comportamentul lingvistic este un marker al unor tipuri specifice de gândire conștientă și emoție la oameni. Dar, așa cum au demonstrat modelele lingvistice mari care simulează conversațiile umane, comportamentul lingvistic singur nu constituie o dovadă puternică a conștiinței în sistemele non-umane”.

În ciuda acestor provocări, autorii subliniază importanța continuării cercetărilor. „Ideea că există o „posibilitate realistă” a conștiinței la toate vertebratele și la multe nevertebrate poate fi înlocuită în cele din urmă de un limbaj mai încrezător”, concluzionează ei. „Dar atâta timp cât dovezile rămân limitate și mixte, este esențial să păstrăm o minte deschisă și să continuăm să căutăm mai multe informații”.

Sursa: veterinary-practice.com

 Articole cu același subiect: