Anual, in gospodariile, supermarketurile, restaurantele si de-a lungul retelelor alimentare de la producator la consumator in UE sunt irosite pana la 50% din alimentele consumabile si sanatoase, in vreme ce 79 de milioane de cetateni europeni traiesc sub limita saraciei, iar 16 milioane isi primesc mancarea de la asociatii caritabile. Parlamentul a cerut, luarea unor masuri urgente pentru a injumatati pana in 2025 risipa de alimente si a permite accesul la hrana pentru cetatenii europeni cu mijloace modeste.

Deoarece alimentele sunt irosite in toate stadiile - de catre producatori, procesatori, distribuitori si consumatori, deputatii europeni cer o strategie coordonata, care sa combine masuri la nivel european si national, pentru a imbunatati eficienta lanturilor de furnizare si consum a alimentelor, pentru fiecare sector si a aborda de urgenta problema risipei de alimente. Daca nu se actioneaza acum, risipa de alimente va creste cu 40% pana in 2020, avertizeaza un studiu al Comisiei Europene.

"Risipa de alimente a devenit un fenomen foarte raspandit in UE, dar nu a beneficiat de atentia cuvenita pana acum. Acest raport reprezinta un pas calitativ inainte, mingea aflandu-se acum in curtea Comisiei. Nu asteptam decat o strategie convingatoare care va obliga cele 27 de state membre sa abordeze in mod sistematic aceasta problema", a declarat raportorul Salvatore Caronna (S&D, IT) inaintea votului.
Educatie mai buna pentru a evita risipa
Pentru a reduce drastic pana in 2025 risipa de alimente, trebuie sa fie lansate campanii de sensibilizare atat la nivel european, cat si national, pentru a informa publicul cum sa evite irosirea alimentelor, spune rezolutia. Statele Membre vor trebui sa introduca cursuri in unitatile de invatamant, care sa explice cum trebuie pastrate, gatite si aruncate la gunoi alimentele si, de asemenea, sa faca schimb de experienta in acest sens.
Etichetarea si impachetarea corespunzatoare
Pentru evitarea situatiilor in care cei care vand alimentele ajung sa ofere alimente prea aproape de data de expirare, crescand astfel probabilitatea ca alimentele sa ajunga la gunoi, ar putea fi introdusa dubla etichetare, cu mentionarea pe ambalaj a datei pana la care alimentul poate fi vandut (data limita de vanzare) si a datei pana la care poate fi consumat (data limita de consum), potrivit rezolutiei.

 In plus, aceasta cere Comisiei Europene si Statelor Membre sa se asigure in primul rand ca, in randul consumatorilor, exista intelegerea a ceea ce inseamna etichetarea folosita in acest moment in Uniunea Europeana, cum ar fi cea referitoare la calitate "recomandat inainte de data..." si cea referitoare la siguranta alimentara "utilizati inainte de data..."

.

Pentru a da posibilitatea consumatorilor sa cumpere doar cantitatile de hrana de care au nevoie, ambalajele alimentare trebuie sa acopere o gama variata de dimensiuni si sa fie astfel concepute incat sa pastreze cat mai bine alimentele. Alimentele aproape de data expirarii si produsele alimentele deteriorate trebuie vandute cu pret redus, pentru a le face mai accesibile celor nevoiasi, spun deputatei europeni.
Institutiile publice ar trebui sa utilizeze servicii de catering de la firme responsabile
Regulile de licitatie publica pentru servicii de catering trebuie aduse la zi astfel incat sa includa conditia ca, ori de cate ori este posibil, contractele sa fie oferite firmelor care folosesc produse locale si doneaza sau redistribuie, gratuit, mancarea ramasa catre cei nevoiasi sau catre bancile de alimente, in loc sa o arunce pur si simplu.



Masurile de sprijin la nivel european, cum ar fi distribuirea de alimente populatiei defavorizate, sau programele care incurajeaza consumul de fructe si lapte in scoli, trebuie sa fie adaptate astfel incat sa asigure evitarea risipei, mai precizeaza rezolutia.

Deputatii europeni au apreciat initiativele existente in unele state membre, de a recupera alimentele nevandute si de a le oferi celor nevoiasi si au invitat distribuitorii sa ia parte la astfel de programe.
Cifre reflectand risipa de alimente
Risipa de alimente in UE in momentul de fata: 89 de milioane de kilograme pe an (respectiv 179 Kg pe cap de locuitor)



Previziunile pentru 2020 (daca nu se iau masuri imediate): 128 milioane de tone (adica o crestere de 40%)



Responsabilitate pentru risipa de alimente:



• gospodarii: 42% (din care 60% este evitabila)

• producatori: 39%
• 
distribuitori: 5%
• sectorul catering: 14%



(sursa: Comisia Europeana)