Lăsarea câinilor fără lesă în zonele destinate speciilor native poate fi dăunătoare pentru fauna sălbatică. Un studiu recent a explorat comportamentul stăpânilor de câini în rezervațiile naturale și a propus soluții pentru a crește proporția câinilor ținuți în lesă.

Cercetarea s-a concentrat pe un parc din Munții Lofty Ranges, Australia de Sud, recunoscut ca un hotspot al biodiversității și habitat al unor specii pe cale de dispariție. Studiul a identificat două motive principale pentru care oamenii își plimbă câinii în parc: atmosfera naturală atractivă și proximitatea față de casă.

Decizia de a ține câinele în lesă depinde însă de mai mulți factori, inclusiv ceea ce stăpânii consideră benefic pentru câine în acel moment și prezența altor persoane sau animale în zonă. Cercetătorii au concluzionat că schimbarea acestui comportament presupune o abordare a nevoilor stăpânilor, cât și pe cele ale câinilor.

De ce este necesară lesa în zonele naturale?

Câinii pot reprezenta o amenințare directă pentru fauna sălbatică prin prădarea, rănirea sau sperierea speciilor native, cum ar fi mamiferele mici, reptilele și păsările. De asemenea, aceștia pot distruge habitatul prin săpat, călcat vegetația sau poluarea cursurilor de apă.

Totuși, câinii pot sprijini fauna în anumite cazuri, cum ar fi atunci când sunt antrenați să protejeze animalele sălbatice. Studiul a încercat să identifice modalități de a spori beneficiile oferite de câini, reducând în același timp potențialele daune.

Protejarea Bandicoot-ului brun sudic

Parcul Wirraparinga–Brownhill Creek este habitatul Bandicoot-ului brun sudic, o specie pe cale de dispariție națională în Australia. Această specie trăiește într-o fâșie subțire de vegetație densă de-a lungul pârâului din parc. În ciuda legislației care impune ca toți câinii să fie ținuți în lesă, acest lucru nu este întotdeauna respectat, iar grupurile de conservare au exprimat îngrijorări privind impactul câinilor liberi și al prădătorilor precum vulpile.

În 2020, cercetătorii au evaluat populația de Bandicoot la solicitarea comunității locale. Rezultatele au arătat că, în ciuda izolării, această colonie se reproduce. Pe o suprafață de cinci hectare au fost descoperite zece exemplare, inclusiv o femelă cu trei pui.

Norme sociale și comportament

Cercetătorii au realizat interviuri semi-structurate cu 37 de stăpâni de câini în 2021. Majoritatea au declarat că aleg parcul datorită naturii sale atrăgătoare. Decizia de a ține câinele în lesă depinde însă de circumstanțe, cum ar fi prezența altor persoane, câini sau animale sălbatice.

Mulți stăpâni consideră că propriii câini nu reprezintă o amenințare pentru fauna sălbatică, iar acțiunile lor sunt mai degrabă ghidate de norme sociale decât de conștientizarea impactului asupra mediului. Studiul a identificat dorința de a evita conflictele cu alte persoane, câini sau fauna sălbatică drept un motiv important pentru respectarea regulilor.

Soluții propuse pentru protejarea naturii

Pentru a crește proporția câinilor ținuți în lesă, semnele și regulile stricte s-au dovedit mai puțin eficiente. Cercetătorii au propus soluții care să țină cont de nevoile stăpânilor și câinilor lor.

Una dintre propuneri vizează crearea unor parcuri naturale împrejmuite, unde câinii să poată fi lăsați liberi să își consume energia înainte de a intra în rezervații. Accesibilitatea unui astfel de parc din același loc de parcare ca rezervația naturală ar putea încuraja respectarea regulilor.

De asemenea, campaniile de marketing social care valorifică legătura dintre norme sociale și comportament pot contribui la promovarea valorilor stăpânilor de câini, cum ar fi grija pentru animal și dorința de a evita conflictele.

Studiul evidențiază importanța conexiunilor pașnice dintre oameni, câini și fauna sălbatică pentru protejarea biodiversității. Promovarea unor soluții care să răspundă atât nevoilor oamenilor, cât și ale naturii poate contribui la respectarea regulilor în rezervațiile naturale.

Sursa: phys.org

 Articole cu același subiect: