Sunt vacile mai pretențioase decât caprele la mâncare? Pentru a răspunde la această întrebare, Carl Linnaeus a colectat 643 de specii diferite de plante care au fost apoi oferite ca hrană la cai, vaci, porci, oi și capre. Rezultatele au fost atent compilate, dar nu au fost analizate până acum, 275 de ani mai târziu, când sunt publicate de Societatea Linneană din Londra.

Teza lui Carl Linnaeus, „Pan Svecicus”, descrie 2.325 de experimente care implică 643 de specii diferite de plante. A fost publicată în 1749 și susținută de studentul său, Nils Hesselgren.

Anterior, Linnaeus și discipolii săi au călătorit prin Suedia adunând informații de la fermieri despre cele mai bune pășuni pentru animalele lor.

Deși teza a fost tradusă în germană și engleză și era cunoscută printre botaniștii contemporani din Europa, rezultatele nu au fost niciodată analizate.

Acum, însă, Rydin a lucrat cu alți cercetători pentru a compila și analiza datele.

Rezultatele arată că porcii au fost cei mai selectivi, mâncând doar 32% din cele 204 specii de plante testate pe toate animalele.

Aceștia au fost urmați de cai cu 59%, vaci cu 66%, oi cu 82% și capre cu 85%.

Animalele au preferat, în general, leguminoasele și ierburile.

Porcii au fost probabil cei mai pretențioși deoarece sunt omnivori și nu consumă exclusiv plante. Destul de surprinzător, animalele nu au fost foarte bune la evitarea plantelor toxice. Doar vacile și caii au fost cei mai buni în această privință.

Carl Linnaeus a pus bazele pentru ca viitorii oameni de știință să analizeze acest domeniu. Au trecut aproximativ 200 de ani până când biologii au început să folosească date statistice. Ce este, de asemenea, absolut fascinant este că toate datele sunt documentate. Dacă acest lucru ar fi fost făcut în vremuri mai recente, cercetătorii probabil nu ar fi păstrat datele brute.

Referințe:

Bengt Å Carlsson, Camilla Björkman, Håkan Rydin. „Are cows pickier than goats? Linnaeus’s innovative large-scale feeding experiment”, Biological Journal of the Linnean Society, 2024; 143 (1) DOI: 10.1093/biolinnean/blae084

Sursă: sciencedaily.com