Cercetătorii au descoperit bacterii Escherichia coli rezistente la antibiotice la păsări sălbatice aflate într-un centru de reabilitare. Aceste bacterii au fost găsite în tractul intestinal al unui vultur și al unei bufnițe. Impactul acestor bacterii asupra animalelor nu este cunoscut, însă la oameni ele pot provoca infecții severe, mai ales la pacienții cu sistem imunitar slăbit, pentru care există puține opțiuni de tratament, a explicat profesorul Fábio Sellera de la Universitatea Metropolitană din Santos (UNIMES), coordonator al studiului.

Escherichia coli este o bacterie obișnuită în intestinele multor animale, inclusiv la oameni, dar devine problematică atunci când ajunge în sânge sau provoacă infecții urinare sau renale. La persoanele cu sistem imunitar slăbit, bacteriile rezistente la mai multe antibiotice pot duce chiar la deces, a precizat profesorul Sellera.

Studiul subliniază importanța stabilirii unor protocoale pentru funcționarea centrelor de reabilitare și pentru eliberarea animalelor în sălbăticie. 

„Aceste facilități sunt importante pentru reducerea efectelor activității umane asupra faunei, însă în lume nu există proceduri bazate pe dovezi pentru monitorizarea, prevenirea și tratarea animalelor salvate cu infectate cu microorganisme rezistente la antibiotice,” a atras atenția profesorul Sellera.

Analizele genomice arată că genele de rezistență la antibiotice sunt situate pe elemente genetice mobile, care pot fi transferate către alte clone de E. coli sau alte specii bacteriene din mediu. Astfel, chiar bacteriile care nu au intrat niciodată în contact cu antibiotice sau cu medii poluate pot deveni rezistente. 

„De aceea este nevoie de monitorizare continuă a mediului și a potențialilor purtători,” a explicat profesorul Nilton Lincopan de la Institutul de Științe Biomedicale al Universității din São Paulo (ICB-USP), coordonator al studiului și cercetător la Institutul pentru Rezistență la Antimicrobiene din São Paulo (ARIES).

Aceste bacterii fac parte din categoria „prioritate critică” a Organizației Mondiale a Sănătății, ceea ce înseamnă că există puține opțiuni terapeutice și sunt necesare măsuri de control pentru a preveni răspândirea lor, precum și cercetări pentru dezvoltarea de noi antibiotice, a explicat profesorul Lincopan.

Cercetarea a fost realizată cu participarea a trei studenți universitari: Bruna Garcia și Matheus Silva de la UNIMES, supervizați de profesorul Sellera, și Guilherme Paiva de la ICB-USP, supervizat de profesorul Lincopan.

Cele două păsări proveneau de la centrul de reabilitare al Grădinii Municipale de Orhidee din Santos. În total, cercetătorii au colectat probe de la 49 de animale sălbatice (păsări și mamifere). 

„Fiind salvate dintr-o zonă peri-urbană, aceste animale sunt mai expuse impactului uman și pot intra în contact cu deșeuri, canalizări și poluarea din orașele din jur. Aceasta poate contribui la infectarea cu bacterii întâlnite frecvent în spitale,” a explicat profesorul Sellera.

Animalele nu au prezentat semne clinice de infecție, ceea ce sugerează că au trăit cu bacteriile fără să se îmbolnăvească. Proba de la vultur a fost prelevată imediat după admitere, ceea ce indică faptul că acesta era deja infectat. Din cauza mai multor fracturi, vulturul a fost eutanasiat la 24 de ore după sosire. Bufnița, în schimb, a trăit la centru timp de zece ani după un accident și nu poate fi eliberată în sălbăticie din cauza sechelelor neurologice. La admitere, bufnița a primit antibiotice pentru o suspiciune de clamidioză și a mai fost tratată recent după o intervenție chirurgicală, deci nu se știe dacă bacteria a fost prezentă la sosire sau a fost dobândită la centru.

„Centrele de reabilitare oferă o oportunitate valoroasă de a monitoriza prezența acestor agenți la fauna sălbatică. Este nevoie de mobilizare globală și de investiții financiare pentru a extinde supravegherea epidemiologică și a stabili protocoale care să reducă transmiterea între animale sau de la oameni la animale,” a explicat profesorul Sellera. Testarea ar putea fi făcută la admiterea animalelor, iar animalele purtătoare de bacterii pot fi izolate și, acolo unde este posibil, tratate înainte de eliberarea în sălbăticie.

Un exemplu de astfel de procedură este proiectul Costa Branca Cetacean, condus de Universitatea de Stat din Rio Grande do Norte (UERN), unde animalele salvate, precum lamantinii, sunt testate pentru agenți patogeni și, înainte de eliberare, li se aplică un tratament cu probiotice.

„Microorganismele care trăiesc la animalele din centrele de reabilitare sunt un eșantion al celor care circulă în natură. Pe lângă rolul lor în protejarea faunei, aceste locuri pot fi aliați importanți în monitorizarea patogenilor care afectează oamenii,” a explicat profesorul Lincopan.

Articol: Bruna B.R. Garcia et al, High-risk Escherichia coli global clones ST10 and ST155 in wild raptors admitted to a rehabilitation center, Veterinary Research Communications (2025). DOI: 10.1007/s11259-025-10811-y

Sursa: phys.org

De 16 ani, Veterinarul.ro prezintă faptele și dezbaterile din profesie, cu scopul de a informa și sprijini comunitatea veterinară. Publicăm articole care reflectă atât perspectivele medicilor, cât și impactul asupra societății. Mulțumim pentru contribuția și implicarea adusă, editorilor și abonaților medici veterinari români, fără de care nu am fi putut exista. Le datorăm recunoștința noastră pentru perseverența de a rămâne fideli principiului care ne ghidează din prima zi: Veterinarul.ro există pentru și împreună cu comunitatea veterinară din România.

Primește ultimele noutăți veterinare

Abonează-te la newsletterul săptămânal Veterinarul.ro

În fiecare luni îți trimitem pe e-mail cele mai importante știri și articole din domeniul veterinar.

Mă Abonez