Cercetătorii au realizat o analiză genetică de amploare a cancerelor întâlnite la pisici, oferind noi informații despre modificările genetice care contribuie la apariția și dezvoltarea tumorilor. Studiul, publicat în revista Science, a analizat probe de tumori provenite de la aproape 500 de pisici domestice din cinci țări.

Cancerul este una dintre principalele cauze de îmbolnăvire și deces la pisici, însă până acum au existat mult mai puține informații despre modificările genetice din tumorile feline decât în cazul cancerelor umane sau canine. „În ciuda faptului că pisicile domestice sunt animale de companie comune, se știau foarte puține lucruri despre genetica cancerului la aceste animale, până acum”, spune Dr. Geoffrey Wood, profesor de patobiologie la University of Guelph și coautor principal al studiului.

Multe modificări genetice sunt comune la pisici, câini și oameni

Cercetătorii au analizat probele pentru a identifica mutații și alte modificări genetice care contribuie la formarea și dezvoltarea cancerului.

Unele dintre genele implicate direct în dezvoltarea tumorilor la pisici, cunoscute drept gene care favorizează dezvoltarea cancerului, sunt întâlnite și în cancerele umane și canine. Aceste gene au în mod normal roluri în controlul creșterii și diviziunii celulare, repararea leziunilor sau moartea celulelor. Atunci când sunt modificate, celulele se pot multiplica necontrolat.

Una dintre cele mai clare asemănări a fost observată în cazul tumorilor mamare agresive. Cea mai frecventă genă implicată în dezvoltarea acestor tumori la pisici a fost FBXW7, o mutație a acesteia fiind identificată în peste 50% dintre tumorile mamare analizate.

În mod normal, FBXW7 contribuie la reglarea unor proteine implicate în creșterea și diviziunea celulară. Atunci când gena este afectată, unele dintre aceste proteine se pot acumula și pot favoriza supraviețuirea și răspândirea celulelor canceroase.

La oameni, mutațiile FBXW7 din cancerul mamar sunt asociate cu un prognostic mai nefavorabil, o asemănare observată și în cazul modificărilor identificate la pisici. Cercetătorii au identificat, de asemenea, similitudini între cancerele feline și cele umane care afectează sângele, oasele, plămânii, pielea, sistemul gastrointestinal și sistemul nervos central.

Pisicile pot oferi informații despre relația dintre mediu și cancer

Asemănările dintre cancerele feline și umane pot fi utile și pentru studierea factorilor de mediu. Pisicile domestice trăiesc adesea în aceleași medii cu oamenii și pot fi expuse unor factori precum substanțe chimice din locuință, poluanți atmosferici și fum.

Studierea cancerelor care apar spontan la animalele de companie le poate permite cercetătorilor să analizeze modul în care factorii genetici și mediul înconjurător interacționează în apariția cancerului.

„Acest studiu ne poate ajuta să înțelegem mai bine de ce apare cancerul la pisici și oameni, modul în care mediul în care trăim influențează riscul de cancer și, posibil, să identificăm noi modalități de prevenire și tratare a bolii”, afirmă Dr. Geoffrey Wood.

Datele genetice ar putea contribui la alegerea tratamentului

Studiul a analizat și răspunsul tumorilor la anumite medicamente. Cercetătorii au observat că unele medicamente chimioterapice au fost mai eficiente împotriva tumorilor mamare feline care prezentau mutația genei FBXW7.

Rezultatul a fost observat doar în probe de țesut și nu demonstrează deocamdată că aceeași abordare ar funcționa la pisici sau oameni. Totuși, cercetarea indică posibilitatea ca informațiile genetice ale unei tumori să contribuie, în viitor, la alegerea tratamentului.

Această abordare poartă numele de oncologie de precizie și presupune utilizarea caracteristicilor moleculare și genetice ale unei tumori pentru orientarea tratamentului, în locul aplicării aceleiași terapii tuturor pacienților cu un anumit tip de cancer.

„Accesul la un număr atât de mare de țesuturi donate ne-a permis să evaluăm răspunsul la medicamente în mai multe tipuri de tumori, într-un mod care nu a fost posibil până acum la această scară”, explică Dr. Sven Rottenberg, coautor principal al studiului la University of Bern.

Bailey Francis, coautor principal de la Wellcome Sanger Institute, subliniază că rezultatele pot avea implicații și pentru cercetarea cancerului la câini: „Atunci când informațiile și datele circulă între discipline diferite, putem beneficia cu toții.”

O bază de date pentru cercetarea cancerului la pisici

Proiectul a reunit cercetători de la Wellcome Sanger Institute, Ontario Veterinary College din cadrul University of Guelph, University of Bern și alte instituții.

În loc să colecteze toate probele în cadrul studiului, cercetătorii au secvențiat ADN-ul unor țesuturi care fuseseră deja prelevate de medicii veterinari în scopuri de diagnostic. Astfel, au putut analiza cancere care au apărut în mod natural la un număr mare de pisici și au putut compara tiparele genetice dintre diferite tipuri de tumori.

Echipa a creat și o resursă genetică disponibilă gratuit, care poate fi utilizată de alți cercetători pentru studierea cancerului la pisici.

Rezultatele se înscriu în abordarea One Medicine, care urmărește schimbul de informații între medicina umană și medicina veterinară. Tratamentele dezvoltate pentru oameni ar putea fi evaluate la pisici cu tumori care apar în mod natural, iar descoperirile obținute prin cercetarea și studiile clinice la pisici ar putea contribui la cercetările viitoare asupra cancerului uman.

Cercetătorii speră ca noua bază de date genetică să contribuie, în timp, la dezvoltarea unor opțiuni de tratament mai personalizate pentru pisicile cu cancer. Dr. Louise Van Der Weyden, autor principal al studiului la Wellcome Sanger Institute, consideră că cercetarea oferă baza pentru următoarea etapă a oncologiei feline, cu obiectivul de a apropia opțiunile de diagnostic și tratament disponibile pentru pisici de cele existente în cazul câinilor și, în cele din urmă, al oamenilor.

Autor: Bailey A. Francis, Latasha Ludwig, Chang He, Melanie Dobromylskyj, Christof A. Bertram, Heike Aupperle-Lellbach, Hannah Wong, Aiden P. Foster, Mark J. Arends, Alejandro Suárez-Bonnet, Simon L. Priestnall, Laetitia Tatiersky, Fernanda Castillo-Alcala, Angie Rupp, Arlene Khachadoorian, Eda Parlak, Marine Inglebert, Shevaniee Umamaheswaran, Saamin Cheema, Martin Del Castillo Velasco-Herrera, Kim Wong, Ian C. Vermes, Jamie Billington, Sven Rottenberg, Geoffrey A. Wood, David J. Adams, Louise van der Weyden. The oncogenome of the domestic cat. Science, 2026; 391 (6787): 793 DOI: 10.1126/science.ady6651

Sursa: sciencedaily.com