Un articol publicat recent în Journal of Dairy Science oferă o analiză amplă a efectelor virusului H5N1 și atrage atenția că numai o abordare One Health, care ia în considerare interacțiunea dintre sănătatea animală, umană și mediul înconjurător, poate limita răspândirea și consecințele acestuia.

Jason Lombard, medic veterinar și cercetător la Universitatea de Stat din Colorado, autor principal al studiului, a declarat că focarul de H5N1 la bovinele de lapte este diferit de orice s-a observat până acum, având o capacitate excepțională de a se transmite de la o fermă la alta și între vacile dintr-o fermă. El a subliniat că este pentru prima dată în aproape 100 de ani când o boală infecțioasă de o asemenea amploare afectează sectorul laptelui din Statele Unite și că acest lucru a scos la iveală provocări nerezolvate în capacitatea de a detecta, raporta și gestiona noi boli.

Raportul se bazează pe literatura științifică actuală, dar și pe relatări directe și date nepublicate privind focarele, descriind modul în care virusul H5N1, cunoscut anterior pentru focarele din sectorul avicol, a trecut de la păsările sălbatice la bovinele de lapte și la alte specii, precum și impactul extins pe care l-a avut până acum.

Lombard a mai precizat că echipa a dorit să descrie efectele virusului asupra agriculturii, sănătății animalelor și a oamenilor din Statele Unite și să arate că perspectiva One Health, care tratează sănătatea animalelor, oamenilor și mediului ca o rețea interconectată, va fi esențială în gestionarea acestei epidemii.

Cercetătorii arată că oprirea răspândirii începe cu înțelegerea modului în care virusul a trecut la bovine și a căilor prin care se transmite între animale și ferme. Aceste aspecte nu sunt încă pe deplin cunoscute. Dovezile sugerează că vacile ar putea fi expuse inițial prin furaje sau apă contaminate de păsări sălbatice, dar există și posibilitatea transmiterii prin aerosoli sau prin obiecte contaminate. Odată infectate, vacile transmit rapid virusul în cadrul efectivului.

Lombard și colegii săi atrag atenția că înțelegerea transmiterii este crucială și că situația este dificilă din cauza complexității industriei laptelui, unde vacile, oamenii, alte animale și echipamentele se află frecvent în contact apropiat și se deplasează dintr-o locație în alta.

Brian McCluskey, coautor și cercetător la Universitatea de Stat din Colorado, a explicat că este important să privim fermele de lapte ca pe niște ecosisteme. El a adăugat că acestea nu sunt formate doar din vaci, ci dintr-o comunitate interconectată de organisme vii – păsări, pisici, muște și oameni – dar și elemente de mediu precum apa, vehiculele, adăposturile și echipamentele.

Toate aceste interacțiuni pot contribui la răspândirea agenților patogeni, inclusiv a virusului H5N1, ceea ce face ca urmărirea și limitarea bolii să fie complicate și să necesite colaborarea între fermieri, medici veterinari, autorități guvernamentale și cercetători.

Studiul abordează și implicațiile pentru sănătatea umană, menționând impactul de până acum și posibilitatea unui viitor risc pandemic. Autorii subliniază că pentru a controla răspândirea H5N1 este nevoie de o cooperare coordonată în sectorul laptelui: consolidarea biosecurității în ferme, inclusiv rolul lucrătorilor, monitorizare și raportare virală extinsă, evaluarea măsurilor de control existente și, eventual, dezvoltarea unui vaccin, toate acestea realizate cu protejarea mijloacelor de trai ale producătorilor de lapte.

Sursa: feedstrategy.com

Primește ultimele noutăți veterinare

Abonează-te la newsletterul săptămânal Veterinarul.ro

În fiecare luni îți trimitem pe e-mail cele mai importante știri și articole din domeniul veterinar.

Mă Abonez