Un studiu recent publicat în Science a creat prima hartă majoră a genelor cancerului la pisici, care oferă, de asemenea, o bază pentru perspective One Health asupra biologiei comparative a cancerului la pisici și la pacienții umani.

Pisicile sunt al doilea animal de companie ca frecvență în gospodării, și totuși se știu puține lucruri despre factorii genetici care determină apariția cancerului la pisici, afirmă dr. Louise van der Weyden, cercetător științific senior la Wellcome Sanger Institute, un institut de cercetare non-profit în domeniul genomicii și geneticii cu sediul în Marea Britanie.

Acest paradox pare cu atât mai nedrept cu cât „în această eră a medicinei de precizie, în care terapiile țintite sunt tratamentul preferat pentru tratarea cancerului la oameni, nu existau terapii țintite disponibile pentru pisici”, a spus dr. van der Weyden „Cu toate acestea, nu se pot dezvolta terapii țintite dacă nu se cunosc genele mutate care determină apariția și progresia cancerului.”

Dr. van der Weyden și o echipă globală de cercetători și-au propus să creeze prima hartă genetică la scară largă a cancerului felin. Studiul lor a relevat similitudini cheie între anumite oncogene la pisici și oameni în ceea ce privește mutațiile care determină cancerul, conform unui studiu din 19 februarie publicat în Science.

Cercetătorii au secvențiat 493 de perechi de țesuturi feline, alcătuite din țesut neoplazic și țesut normal, provenind de la 13 tipuri de tumori, concentrându-se pe ortologii a aproape 1.000 de gene canceroase umane.

„Setul de date rezultat oferă o imagine relativ cuprinzătoare a oncogenomicii la pisici și oferă, de asemenea, o bază pentru înțelegerea biologiei comparative a cancerului la pisici și la pacienții umani”, potrivit rezumatului editorului din studiu.

Ei au identificat 31 de gene driver care „[au demonstrat] similitudini cheie cu oncogenomul uman, confirmând pisica ca un model valoros pentru studii comparative și identificând mutații potențial acționabile, aliniindu-se la o abordare de tip «One Medicine»”.

„Am fost surprinși să vedem o astfel de suprapunere în ceea ce privește genele care au suferit mutații în cazul cancerului la ambele specii”, a spus dr. van der Weyden. „Dar dacă ne gândim la faptul că genomul uman și cel al pisicii sunt remarcabil de similare… probabil că nu este chiar atât de surprinzător.”

Pisicile împărtășesc aproximativ 90% din ADN-ul lor cu oamenii, comparativ cu câinii, care împărtășesc aproximativ 84%, a remarcat ea.

Studiul a constatat că TP53 a fost gena cea mai frecvent mutată, apărând în 33% din toate tumorile feline. În studiile pan-cancer la om, mutația genetică apare în 34% din toate tumorile.

În peste 50% din cazurile de cancer mamar la pisici, gena FBXW7 era mutată. Gena este mutată și în cazul cancerului de sân la om.

În plus, cercetătorii au descoperit că tumorile cu mutație FBXW7 erau sensibile la un tip specific de medicament pentru chimioterapie, alcaloizii de vinca, ceea ce ar putea indica potențiale ținte terapeutice.

O hartă genetică la scară largă a cancerului felin a identificat 31 de gene driver care prezintă potențiale ținte terapeutice, potrivit autoarei studiului, Louise van der Weyden, PhD, de la Wellcome Sanger Institute din Marea Britanie. Cercetătorii și-au propus să definească oncogenomul pisicii domestice în cadrul studiului finanțat de EveryCat Health Foundation, CVS Group și Wellcome Trust. (Cu amabilitatea Dr. van der Weyden)

„Cancerul de sân cu mutație FBXW7 la oameni este extrem de agresiv și sunt necesare mai multe opțiuni de tratament; cu toate acestea, studiile clinice ar fi dificil de realizat, deoarece mutațiile FBXW7 se găsesc doar într-un procent mic de cazuri de cancer de sân”, a spus dr. van der Weyden.

„Astfel, întrucât vincristina este deja utilizată atât în clinicile umane, cât și în cele veterinare, aceasta oferă posibilitatea utilizării într-un studiu clinic la feline cu cancer mamar, rezultatele fiind extrem de informative pentru pacientele cu cancer de sân la om.”

Alte paralele observate de cercetători:

• În cazul carcinomului pulmonar felin, gena TP53 a prezentat mutații în aproximativ 40% din cazuri. La oameni, gena TP53 prezintă mutații în aproximativ 50% din cazurile de carcinom pulmonar cu celule non-mici.
• În cazul carcinomului pancreatic felin, cercetătorii au descoperit mutații recurente în gena CTNNB1, care reflectă mutațiile observate în subtipul de celule acinare al carcinomului pancreatic la oameni.
• În cazul tumorilor mastocitare cutanate feline (cMCT), cercetătorii au descoperit mutații KIT în 41% din cazuri, majoritatea mutațiilor apărând în exonii 8 și 9. Cercetătorii notează că mutațiile KIT din exonii 8 și 9 observate în cMCT felin au fost raportate și la pacienții pediatrici umani cu mastocitoză și mastocitoză cutanată.

Dr. van der Weyden a numit-o primul și singurul studiu genetic pan-cancer la feline care uniformizează condițiile de înțelegere a oncogenomului pisicii domestice.

„Pentru a pune această amploare în perspectivă, înainte de acest studiu, au fost efectuate doar trei studii de secvențiere de nouă generație asupra cancerului la feline și toate au implicat un număr mic de eșantioane de cazuri ale unui singur tip de tumoră”, a spus ea. „Am dorit să oferim o perspectivă pan-cancer asupra unui număr mare de gene asociate cancerului, pentru a furniza o resursă de referință pentru oncologii veterinari și cercetători.”