În ultimele decenii, populațiile de mistreți au crescut în zonele urbane din Barcelona și în alte părți ale Cataloniei. Acest animal sălbatic este un rezervor important al virusului hepatitei E, agentul cauzal al bolii care afectează peste 20 de milioane de persoane în fiecare an, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Acum, o echipă de la Facultatea de Biologie, Institutul de Cercetare a Biodiversității (IRBio) al Universității din Barcelona și Facultatea de Medicină Veterinară a Universității Autonome din Barcelona (UAB) a identificat o similitudine moleculară relevantă între tulpinile virusului hepatitei E (HEV) ale mistreților din zona metropolitană a Barcelonei și ale cetățenilor din această zonă. Potrivit cercetătorilor, aceste date sugerează că aceste animale ar putea fi o sursă de infecții umane cu hepatită E în regiunea metropolitană.

Jordi Serra-Cobo, lector la Facultatea de Biologie a UB și cercetător la IRBio, a condus studiul împreună cu Maria Isabel Costafreda, lector la Departamentul de Genetică, Microbiologie și Statistică și cercetător la Institutul de Nutriție și Siguranță Alimentară al UB (INSA) și la Centrul de Cercetare Biomedicală în Rețea pentru Boli Hepatice și Digestive (CIBEREHD).

La studiu, publicat în Science of The Total Environment, au mai participat Abir Monastiri și Marc López-Roig (IRBio) și Maria Costafreda, alături de alți cercetători de la Banca de sânge și țesuturi din Catalonia, Institutul de cercetare Vall d'Hebron (VHIR), Universitatea din Lleida și Serviciul de ecopatologie a vieții sălbatice (UAB).

Un virus endemic în populația de mistreți

Zona metropolitană a Barcelonei este formată din treizeci și șase de municipalități, cu o suprafață de 636 km2 și o populație de aproximativ 3,2 milioane de persoane. Această zonă, care include parcul natural Collserola - o pădure mediteraneană periurbană de 8.000 de hectare, înconjurată de centre urbane - are o densitate a populației de mistreți între cinci și cincisprezece animale pe kilometru pătrat.

În cadrul studiului, cercetătorii au analizat fecalele a 312 mistreți colectați în această regiune între 2016 și 2021, dintre care șapte au fost testate pozitiv pentru prezența virusului. Compararea acestor probe, împreună cu șase probe suplimentare dintr-un studiu anterior, a permis stabilirea „unei relații filogenetice strânse” - adică rudenie evolutivă și similitudine genetică - cu tulpinile VHE de la donatorii de sânge din această zonă.

Serra-Cobo, membru al Departamentului de biologie evolutivă, ecologie și științele mediului din cadrul UB, observă că „toate virusurile izolate au fost încadrate în genotipul 3 al VHE”.

În plus, probele de mistreți cu virus au aparținut unor indivizi neadulți, ceea ce, potrivit cercetătorilor, indică menținerea endemică - adică obișnuită și permanentă - a VHE în populația de mistreți din zona metropolitană de către indivizi tineri.

În acest sens, ei explică faptul că „lipsa detectării VHE la mistreții adulți sugerează că animalele tinere sunt expuse la infecția cu virusul în primii ani de viață, în timp ce adulții au depășit deja infecția și sunt protejați de reinfectare”.

„Acest lucru sugerează că virusul este endemic în populația de mistreți din această regiune”, adaugă cercetătorii.

Sursa: phys.org

 Articole cu același subiect: