dr. Alexandru Flaviu Tabaran: Succesul… sa fii diplomat al celui mai vechi colegiu profesional din lume: Colegiul American de Anatomie Patologica

Ce v-a determinat sa alegeti un rezidentiat intr-un colegiu american?

În primul rand faceam patologie de aproape opt ani, in momentul n care am decis ca trebuie sa cresc, trebuie sa continui ce fac si singura directie in a creste real era sa urmez colegiile profesionale, american sau european. Colegiul american oarecum mi se potrivea mai bine ca si profil, mi-am si gasit destul de usor o slujba in cercetare, pentru ca eu faceam deja cercetare de ceva timp si am putut imbina mult mai bine activitatea asa: sa fac un post-doctorat si in acelasi timp sa invat pentru examen, sa imi fac rezidentiatul pe forma alternativa si sa imi dau examenul. Lucru care in Europa ar fi fost un pic mai greu ca sa lucrez in acelasi timp, sa pot sa ma intretin si sa invat sa ma pregatesc pentru tot. 

Care sunt diferentele dintre un rezidentiat in cadrul unui colegiu american si cel intr-un colegiu european?

Oarecum ambele tipuri de programe sunt in schimbare. Colegiile americane au marele avantaj al traditiei in ideea in care Colegiul de Anatomie Patologica este primul colegiu profesional din lume. În 2019 a facut 70 de ani de la infiintare. Colegiile europene sunt oarecum oglinda, din punct de vedere al structurii, al boardului al celor americane. Cu diferente subtile. Inclusiv structura examenului este identica pentru cele doua colegii american sau european. Diferentele ar fi de exemplu ca la boardul american ai voie sa scrii la taste, la calculator, boardul european au ramas inca in stadiul de a scrie de mana. Boardul American are doua faze de examinare: patologie generala sustinut in martie si un examen final, partea a doua care e cea mai grea care se sustine de obicei in luna august- august septembrie, in Florida, in Tempa. Ca si examinare au aceleasi etape: patologie generala, examen macroscopic, microscopic si parte de teorie. Bibliografia seamana foarte mult, este aproape identica. 

Cat dureaza perioada de rezidentiat intr-un Colegiu American pe specializarea dvoastra?

Apare o diferenta foarte subtila intre cele doua. Pentru a putea sa fii eligibil pentru examen si pentru prima faza si pentru faza a doua au cerinte diferite. În sistemul european definesc rezidentiatul ca fiind o pregatire pe care un rezident o sustine fie cu prezenta, fie cu varianta alternativa, undeva la trei ani. În Codul Colegiului American ai nevoie de 12 luni. Trei ani de profesat insa 12 luni sub indrumarea unui mentor diplomat. De aceea, oarecum din punctul acesta de vedere e un sistem ceva mai deschis. Apoi nu conditioneaza pregatirea in a sta intr-un centru recunoscut pentru rezidentiat si conditioneaza doar in a lucra cu un mentor care este diplomat. Oarecum da mai multa mana libera termenului de mentorship. În momentul in care ti-ai luat titlul de diplomat poti sa devii mentor. Sunt avantajele pe care le primesti automat. Suntem egali. Nu exista o stratificare a colegiilor. De aceea, mi se pare un colegiu foarte bun si ca mentalitate, nu stratifica. Nu stratifica diplomatii de rang intai care au mentorship si restul. Nu. Esti diplomat, ai luat examenul, esti egal cu noi, ai voie sa coordonezi la randul tau rezidenti. Cel mai probabil de anul acesta (nr. 2021) vom incepe sa ne gandim daca pregatim rezidenti pentru Colegiul American si daca este cea mai fezabila idee pentru noi. Se pot pregati de la Cluj. Legal. 

Ce s-a schimbat in viata dvoastra de cand ati obtinut acest titlu de speciaslit in Patologie Veterinara in cadrul Colegiului American, recunoscut la nivel mondial?

S-au schimbat destul de multe. În momentul in care am promovat examenul lucram inca pentru Universitatea din Minnesota, pentru ca partea de training, partea de board l-am sustinut in acea perioada, sm observat ca numarul de oferte pe care il primesti din punct de vedere al joburilor, imaginea pe care o ai ca si patolog creste mult. În momentul in care promovezi examenul si esti diplomat, termenul diplomat este un garant al nivelului tau profesional iar din punct de vedere profesional, pe piata munciii, nivelul tau creste foarte mult. Pe sistemul american, iti creste cu 30-40% salariul, cel putin pentru faptul ca esti angajat ca specialist. De fapt, sistemul american de diplomatie raspunde la intrebarea ce este un specialist. Ei au raspuns la intrebarea ce este un specialist de 70 de ani. 

Ati decis, cu toate acestea sa va intoarceti sa practicati medicina veterinara in cadrul unei universitati din Romania. Ce a stat la baza acestei decizii?

Sunt doi factori care au stat la baza acestei decizii: În primul rand plecarea mea la universitatea respectiva din SUA a fost facuta cu intreruperea contractului de aici. Apoi am familie si sotia este extrem de atasata Clujului. Avem doi copii si am decis impreuna sa ii crestem cel putin initial in Romania. Cred ca este o decizie bazata mai mult pe familie, decat pe orgoliu profesional sau pe un motiv financiar. În al doilea rand si nu stiu daca tocmai in ordinea aceasta, este faptul ca la Cluj am un mediu foarte bun. Am colegi cu care ma inteleg, am un proiect de cercetare la care sunt director si pe care pot sa il finantez. Am avut intotdeauna sustinerea colegilor si am avut sustinerea profesorilor mei care fac ca la ora actuala laboratul in care lucrez acum sa fie ca o mica familie, dar destul de apropiata si de calda sufletului meu. 

La nivelul Colegiului European exista acea cerinta de a mentine un anumit nivel de activitate pentru a obtine recertificarea dupa un anumit numar de ani a titlului de specialist. Exista aceasta cerinta si la nivelul Colegiului American?

Bineinteles. Exista aceeasi conditie, cu o recertificare la zece ani dupa sustinerea examenului. E de fapt mai mult o cerinta pentru a se asigura Colegiul ca diplomatii se mentin la un nivel activ din punct de vedere profesional, exista o schema destul de complexa de acordare a punctajelor, exista o comisie a colegiului care se ocupa de stabilirea acelor punctaje si acreditare a modului de validare a punctelor. În functie de zona in care patologul lucreaza, academic, diagnostic sau industrie exista o schema usor variabila insa toate isi propun cam acelasi lucru: participare la congrese, publicatii stiintifice si mentorship. 

Ce ati recomanda unui absolvent care intentioneaza sa devina specialist intr-un domeniu? L-ati indruma catre un colegiu american sau spre cel european?

Am primit de mai multe ori intrebarea aceasta si este greu de dat un raspuns. Este important sa vada ce isi doresc de fapt: exista cateva avantaje ale sistemului american si cateva avantaje ale sistemului european. E greu de pus in balanta si decizia consta de fapt in ce-si doreste fiecare candidat. Avantajul sistemului european ar fi de fapt ca esti acasa. Diplomele din Romania ca si medic veterinar sunt recunoscute, nu ai probleme legate de profesarea medicinii veterinare in tara respectiva. Apoi este distanta fata de familie, pentru ca majoritatea lasam familiile acasa. Cultural, din nou, suntem destul de aproape. Avantajul sistemului american este ca este un sistem destul de deschis. Din punct de vedere financiar mult mai stimulant, numarul de locuri la rezidentiat este mai mare. Apoi este transparenta sistemului si corectitudinea lui. Se joaca cu mainile pe masa. Nu exista, din cate am vazut, informatii de culise. Ce scrie in statut se urmareste si se respecta pana la ultima virgula. Nu poti sa fii niciodata dezavantajat ca venind dintr-o tara sau venind dintr-o tara in care nu ai acces la jocurile de culise. Și piata, am uitat sa o precizez dar cred ca este cea mai importanta. Numarul de joburi din punct de vedere al anatomiei patologice este extrem de mare si e o cerere foarte mare a pietei locurilor de munca, atat pe zona de academie cat si pe zona de industria farma si diagnostic histopatologic.