Interviu cu dr. Alexandru Bogdan Vitalaru laureatul 2019 al Premiului Didier Noel Carlotti - FECAVA

Sunteti laureatul 2019 a premiului Didier Noel Carlotti oferit de catre organizatia FECAVA. O mare onoare pentru un medic veterinar din intreaga lume, un mare castig pentru medicina veterinara din Romania. Cum se obtine o astfel de recunoastere internationala?

Intr-adevar, este poate cea mai mare onoare din punct de vedere profesional din intreaga mea cariera medicala. Ma bucur sincer ca am reusit eu sa fiu cel care aduce un asemenea premiu in Romania. Acest premiu imi ofera certitudinea ca Romania are capacitatea de a produce medici veterinari de valoare si ca avem resursele de a evolua firesc in acest domeniu.

Cum se obtine o astfel de recunoastere internationala? In primul rand nu premiul in sine trebuie sa fie tinta, ci sa incerci sa fii tu cea mai buna versiune a ta, profesional vorbind. Sa faci totul cu multa implicare si daruire, sa nu accepti sa te plafonezi si sa incerci mereu sa tii pasul cu noutatile din domeniu. Sa oferi cu drag si generozitate colegilor din cunostintele tale si sa poti sa fii tot timpul in contact cu colegii din Europa si nu numai. Premiul reprezinta recunoasterea unei munci de ani de zile, dar munca de zi cu zi cred ca este mult mai importanta.

Ati publicat recent un articol intr-o revista prestigioasa. Ce inseamna cercetarea in medicina veterinara in Romania si cum ar trebui sa fie in viitor? Cum o vedeti dumneavoastra?

Ce onoare si bucurie mai mare decat sa iti vezi munca publicata in cea mai prestigioasa publicatie din lume, alaturi de colegi de la Universitatea din Cambridge si inca 60 de centre din intreaga lume? Este rezultatul unei munci de 7 ani, care a adus rezultate pe masura. Colaborarea cu Universitatea din Cambridge a inceput in 2013, in 2015 devenind cercetator asociat la aceasta universitate.

Cercetarea in medicina veterinara din Romania se loveste de un mare paradox. Avem profesionisti de exceptie, care au reusit sa obtina rezultate remarcabile cu resurse limitate. Chiar si in 2019, cand s-au taiat fondurile de la cercetare, rezultatele cercetarii romanesti nu intarzie sa apara, fapt ce nu face altceva decat sa sublinieze, daca mai era cazul, valoarea cercetatorilor romani. 

Cum se impaca activitatea de cercetare cu practica medicala si cu familia? 

 Foarte putini oameni reusesc sa imbine cele trei componente pentru a crea o armonie perfecta. Din pacate, suma lor este constanta, doar proportia difera.

O cariera intr-o profesie medicala este eminamente cronofaga. Cere cu egoism enorm de multa daruire si energie. Trebuie sa te bazezi mult pe intelegerea celui de langa tine, pe disponibilitatea sa de a te inlocui atunci cand e nevoie, pe sprijinul sau tacut, din umbra. In schimb practica medicala si cercetarea pot merge mana in mana, se completeaza una pe alta intr-un mod firesc. 

Ce recomandari aveti pentru practicienii din Romania referitor la pregatirea continua?

Medicina evolueaza constant. In fiecare zi apar noutati, elemente ce duc la imbunatatiri considerabile, atat pentru pacienti, cat si pentru medicul practician. Un bun practician nu are voie sa se plafoneze, trebuie sa incerce mereu, pentru binele pacientilor sai si pentru propria sa dezvoltare, sa fie la curent cu toate informatiile de ultima ora.

Cu toata convingerea, cred ca este de datoria fiecarui coleg de a se pregati zi de zi sa fie mai bun si sa ofere servicii de calitate. De asemenea, am credinta ca este din ce in ce mai important sa ne specializam cat mai punctual si pe domenii cat mai bine definite, astfel incat sa putem sa ne pregatim cat mai specific in domeniul ales.

Cum vedeti pregatirea viitoarelor generatii de medici veterinari?

 Cred ca trebuie sa plecam de la calitatea materiei prime, a studentilor la medicina veterinara. Vad cum vin din spate copii din ce in ce mai interesati, cu multiple posibilitati de informare si cu dorinta de a invata cat mai mult.

Este de datoria noastra, a celor care putem sa le oferim un mediu propice, sa le punem al dispozitie cat mai multe mijloace de a evolua.

Cred ca deschiderea europeana, schimbul de experienta, proiectele de tip Erasmus, vizitele la clinici si spitale din Europa sunt mijloace excelente de a crea un fond bun de evolutie pentru viitoarelor generatii de medici veterinari.

Noi suntem datori sa le oferim toate acestea cu generozitate si cu totala convingere ca este singura cale fireasca de evolutie!

 Revista Veterinarul Pet nr. 2 a fost dedicata Dermatologiei Veterinare pentru animale de companie. Sumarul editiei il puteti citi aici. Revista apare doar online si este disponibila abonatilor sai pe baza de user si parola primite la abonare.