Un studiu recent publicat în Journal of Small Animal Practice aduce date solide într-o dezbatere veche din medicina veterinară: legătura dintre gonadectomie și riscul de boală a ligamentului încrucișat cranial (CrCLD) la câini. Concluzia principală este clară: riscul de CrCLD este cel mai mare la câinii cu cea mai mică expunere cumulativă la hormoni gonadali, iar momentul gonadectomiei contează mai mult decât pragurile de vârstă utilizate tradițional.

De ce este acest studiu diferit

Până acum, majoritatea studiilor au clasificat câinii în categorii rigide, precum „intact”, „gonadectomizat” sau „gonadectomizat precoce”, folosind praguri arbitrare de vârstă (6 luni, 12 luni, 24 de luni). Autorii acestui studiu au ales o abordare metodologică diferită, tratând expunerea la hormoni gonadali ca variabilă continuă, exprimată în număr de zile de la naștere până la gonadectomie sau, în cazul câinilor intacți, până la ultima vizită clinică.

Această strategie a permis analizarea relației reale, neliniare, dintre hormonii gonadali și riscul de CrCLD, folosind modele aditive generalizate (GAM), mai potrivite pentru fenomene biologice complexe decât modelele liniare clasice.

Dimensiunea și robustețea datelor

Analiza se bazează pe o cohortă retrospectivă de 20.590 de câini, urmăriți pe o perioadă de 36 de ani (1988–2023), folosind date dintr-un spital universitar veterinar. Femelele și masculii au fost analizați separat, iar modelele au fost ajustate pentru factori de confuzie, inclusiv rasă și alte afecțiuni concomitente.

Prevalența CrCLD în cohortă a fost de 2,49% la femele și 1,89% la masculi, valori care se încadrează în intervalele raportate anterior în literatura de specialitate.

Rezultatele-cheie

Relația dintre expunerea gonadală cumulativă și riscul de CrCLD a fost neliniară la ambele sexe. Riscul a fost maxim la câinii cu expunere hormonală minimă și a scăzut progresiv până la un punct de risc minim, identificat la:

• aproximativ 1054 de zile (≈2,9 ani) la femele;
• aproximativ 805 zile (≈2,2 ani) la masculi.

Aceste rezultate sugerează că gonadectomia efectuată înainte de aceste vârste este asociată cu un risc crescut de CrCLD, iar pragurile frecvent utilizate în practică, precum „sub 2 ani”, nu au o bază biologică solidă în contextul acestei afecțiuni.

Semnificația clinică

Autorii propun, în mod explicit, ca în contextul riscului de CrCLD, termenul de „gonadectomie timpurie” să fie reconsiderat și definit aproximativ ca:

• înainte de 2,9 ani la femele;
• înainte de 2,2 ani la masculi.

Mesajul central este că îndepărtarea hormonilor gonadali ar trebui, în general, amânată până după maturitatea musculo-scheletală, dacă gonadectomia este indicată. Acest lucru este deosebit de relevant în rasele predispuse la afecțiuni ortopedice și la câinii de talie medie și mare.

Echilibrul dintre riscuri și beneficii

Autorii subliniază însă un aspect esențial pentru practica zilnică: aceste rezultate nu anulează beneficiile cunoscute ale gonadectomiei, inclusiv reducerea riscului de anumite neoplazii, piometru sau probleme comportamentale. Decizia de gonadectomie nu ar trebui să fie una standardizată, ci o decizie clinică individualizată, luată de medicul veterinar împreună cu proprietarul, ținând cont de sex, rasă, stil de viață, condiție corporală și context medical.

Ce aduce nou acest studiu în cabinet

Pentru medicii veterinari, studiul oferă un argument științific puternic pentru a muta discuția cu proprietarii de la „la ce vârstă se sterilizează” la „câtă expunere hormonală este optimă pentru acest câine”. În locul unor reguli fixe, datele susțin o abordare mai nuanțată, integrată în evaluarea riscului ortopedic pe termen lung.

Referință: Low, D. Cumulative gonadal hormone exposure is nonlinearly associated with risk of canine cranial cruciate ligament disease: a generalised additive model analysis of 20,590 dogs (1988–2023). Journal of Small Animal Practice, 2025. DOI: 10.1111/jsap.70023.