Studenții în anul al IV-lea la medicină veterinară au obținut rezultate comparabile cu un stetoscop digital dotat cu inteligență artificială în identificarea suflurilor cardiace la câini, în timp ce medicii veterinari cu experiență au obținut rezultate mai bune în anumite situații. În cazul pisicilor, stetoscopul cu inteligență artificială a ratat majoritatea suflurilor cardiace.

Rezultatele provin dintr-un studiu realizat de cercetători de la North Carolina State University și publicat în Journal of the American Veterinary Medical Association. Cercetarea atrage atenția asupra importanței experienței umane atunci când sunt utilizate instrumente asistate de inteligență artificială, în special în cazul dispozitivelor concepute pentru utilizare generală.

Stetoscopul este un instrument folosit pentru auscultație, adică pentru ascultarea inimii. Noile stetoscoape digitale dotate cu inteligență artificială pot înregistra, printre altele, suflurile cardiace și electrocardiogramele (ECG). Problema este că algoritmii de diagnostic utilizați de aceste dispozitive sunt antrenați pe date provenite de la oameni, nu de la câini și pisici.

„Stetoscoapele sunt instrumente universale – sunt concepute pentru a ajuta la auscultație, adică la ascultarea bătăilor inimii. Medicii veterinari folosesc același stetoscop pe care îl folosește și un medic uman. Aceste noi stetoscoape dotate cu inteligență artificială sunt adoptate de mulți medici veterinari deoarece au multe funcții tehnice utile, cum ar fi înregistrarea unui suflu cardiac sau a unei electrocardiograme”, a explicat Kursten Pierce, profesor asistent de științe clinice și cardiolog veterinar acreditat de la College of Veterinary Medicine din cadrul NC State.

Aceasta a adăugat că cercetătorii au auzit de la medici veterinari care ajunseseră să își pună la îndoială propriile evaluări în funcție de rezultatele stetoscopului, ceea ce i-a determinat să analizeze acuratețea diagnostică a unui astfel de dispozitiv la câini și pisici.

Studiul a inclus 105 câini și pisici

Cercetătorii au efectuat auscultații la 105 animale de companie: 54 de câini și 51 de pisici. Fiecare animal a fost examinat de un cardiolog veterinar acreditat, un medic veterinar rezident în cardiologie și un student în anul al IV-lea la medicină veterinară.

Examinările au fost realizate cu ajutorul unui stetoscop dotat cu inteligență artificială, iar rezultatele obținute de specialiști și de student au fost comparate cu cele furnizate de dispozitiv.

În cazul câinilor, evaluarea medicului a arătat că 38 de animale, adică 70%, aveau un suflu cardiac, iar 24, respectiv 44%, prezentau o aritmie, adică un ritm cardiac anormal.

Dintre cei 38 de câini cu suflu cardiac, software-ul bazat pe inteligență artificială a identificat corect 33, reprezentând 87%. Studenții în anul al IV-lea au obținut exact aceeași performanță ca stetoscopul.

Rezultatele au fost diferite în ceea ce privește detectarea aritmiilor. Stetoscopul cu inteligență artificială nu a clasificat niciun câine ca fiind lipsit de aritmie. Dispozitivul a identificat corect toate cele șase cazuri reale de fibrilație atrială, dar a indicat în mod eronat că alte 22 de animale aveau fibrilație atrială, deși acestea nu prezentau această afecțiune.

Stetoscopul a ratat majoritatea suflurilor cardiace la pisici

În cazul pisicilor, evaluarea medicului a arătat că 22 dintre cele 51 de animale, adică 43%, aveau un suflu cardiac. Doar o pisică, reprezentând 2%, avea o aritmie.

Stetoscopul cu inteligență artificială a identificat un suflu cardiac la doar două dintre cele 51 de pisici, ceea ce înseamnă că a ratat 20 dintre cazurile reale de suflu cardiac.

Studenții la medicină veterinară au avut rezultate considerabil mai bune în cazul pisicilor, identificând corect suflurile cardiace la aproape două treimi dintre animalele afectate.

„Cel mai îngrijorător rezultat din punct de vedere clinic pentru mine a fost cel obținut la pisici. Practic, acest dispozitiv nu a reușit să detecteze un suflu, astfel încât un instrument pe care medicii veterinari s-ar putea baza pentru a se liniști ar putea face ca o boală reală să rămână nedetectată. Nu te-ai gândi neapărat că algoritmii de diagnostic sunt concepuți pe baza datelor provenite de la oameni”, a declarat Jake Johnson, medic veterinar rezident în cardiologie la NC State și primul autor al studiului.

Potrivit acestuia, un tipar similar a fost observat la câini în cazul aritmiilor. Stetoscopul nu a indicat niciodată că ritmul cardiac al unui câine era normal, iar în cazul fibrilației atriale, trei din patru semnalări au fost greșite.

Pe de altă parte, Johnson a precizat că electrocardiograma înregistrată de dispozitiv are o calitate bună.

„Acest instrument funcționează cel mai bine ca ajutor suplimentar – o electrocardiogramă rapidă sau un semnal care merită verificat mai atent – nu ca un instrument pentru stabilirea singur a diagnosticului”, a explicat Jake Johnson.

Cercetătorii recomandă înțelegerea limitărilor dispozitivului

Cercetătorii speră că rezultatele studiului îi vor determina pe medicii veterinari și pe studenții la medicină veterinară să fie mai bine informați cu privire la limitele acestor stetoscoape atunci când sunt utilizate în medicina veterinară.

„Vrem să îi încurajăm pe medicii veterinari să se bazeze pe experiența pe care au dobândit-o prin formare și să înțeleagă ce poate și ce nu poate oferi acest instrument într-un cadru veterinar, astfel încât să continuăm să oferim cele mai bune îngrijiri posibile oamenilor și animalelor lor de companie”, a declarat Kursten Pierce.

Articol: Jake H. Johnson et al, An artificial intelligence–enabled digital stethoscope demonstrates moderate murmur detection in dogs but not cats and unreliable arrhythmia classification in both species, Journal of the American Veterinary Medical Association (2026). DOI: 10.2460/javma.26.05.0353

Sursa: phys.org