Hepatita E, cunoscută anterior ca hepatita „non-A, non-B”, este o boală infecţioasă virală, de origine suină, transmisă pe cale digestivă, cu manifestările clinice şi aspectele epidemiologice ale unei hepatite acute. Prima descriere a bolii, ce a evoluat în India, este atestată prin existenţa a 29.000 cazuri de îmbolnăvire (Purcell şi Emerson, 2001) iar frecvenţa ulterioară a acesteia sugerează că hepatita E este o infecţie emergentă, cu risc zoonotic.