Pentru că tot auzim în prezentările de management despre ele, hai să vedem ce sunt KPI-urile, pe înțelesul nostru, al medicilor veterinari mai puțin școliți în ale “economiei și finanțelor”.

KPI = Key Performance Indicators

→ în română: indicatori de performanță (ICP… dar cum romgleza câștigă teren de ani buni, o să păstrez și eu “trendul” și o să folosesc doar acronimul englezesc).

Practic, tradus: indicatori-cheie de performanță – KPI sunt cifrele care îți spun dacă cabinetul/clinica merge bine sau prost, înainte să simți asta pe pielea ta. O să încerc să spun chiar mai plastic: ceasurile/indicatoarele din bordul unei mașini pe care o conduci!

Ce NU sunt KPI-urile? Nu sunt:

statistici „frumoase”;
rapoarte pentru contabil;
cifre de bifat.

KPI-urile sunt instrumente de decizie.

Bun, hai să vedem ce fac KPI-urile, care este de fapt rolul lor real și ce se poate numi un KPI bun:

măsoară ceva important;
e ușor de calculat;
se repetă lunar;
te obligă să iei decizii.

Dacă nu te ajută să decizi ceva, nu e KPI.

Dacă vă întrebați (cum am făcut-o și eu la început… demult ):

Care este diferența dintre KPI-uri față de cifrele simple?

Cifră simplă:
„Am avut 300 consultații.” → Nu spune nimic.
KPI:
„Am avut 300 consultații = 11,5/zi/medic, sub țintă.”

KPI-ul îți spune dacă e bine sau nu.

Înscrierile pentru a doua ediție 2026 a Clubului de Carte Veterinarul sunt deschise! Hai să discutăm despre Ministerul Bunului Simț, de Martin Lindstrom și alătură-te comunității noastre de lectură.
Completează formularul

Dar haideți să vorbim despre KPI-urile pe care eu le consider un “bun început” în managementul unui cabinet/clinici!

Acestea ar fi (traduse și explicate) următoarele:

Consultații / zi / medic

Ce măsoară, de fapt:

cât de folosit e timpul medicului;
dacă ai cerere reală;
dacă programarea e eficientă.

Tradus:

„Câți pacienți poate vedea un medic într-o zi, fără să grăbească actul medical.”

De ce contează:

prea puține → clinica nu e atractivă;
prea multe → calitate scăzută + burnout.

Bonul mediu (valoarea notei de plată)

Ce măsoară:

valoarea unei vizite;
cât de complet e actul medical.

Tradus:

„Cât cheltuie, în medie, un client la o vizită.”

Important:

Bon mare ≠ clinică bună;
Bon corect = medicină explicată și acceptată.

Rata de revenire

Ce măsoară:

încrederea;
relația medic–client;
continuitatea medicală.

Tradus:

„Câți clienți se întorc după ce au fost o dată.”

Este cel mai important KPI.

Dacă e mic:

nu contează cât vinzi → clinica e vulnerabilă.

Cost personal (cheltuieli salariale) / venit

Ce măsoară:

eficiența echipei;
dacă ai oameni prea mulți sau prea puțini.

Tradus:

„Cât din fiecare leu câștigat se duce pe salarii.”

De ce e critic:

prea mare → mănâncă profitul;
prea mic → epuizezi oamenii.

Timpul de așteptare (al clientului în recepția clinicii)

Ce măsoară:

respectul pentru client;
controlul programării;
stresul din clinică.

Tradus:

„Cât timp stă clientul peste ora la care a fost programat.”

Atenție! Clientul nu judecă medicina prima dată. Judecă timpul.

KPI-uri „leading” vs „lagging” (un aspect la fel de important de reținut!)

Leading (semne timpurii)
- timp de așteptare;
- programări respectate;
- stare echipă.
  Spun ce urmează să se întâmple.
Lagging (vin târziu)
- venit;
- profit.
  Spun ce s-a întâmplat deja.

Clinicile bune urmăresc leading, nu doar banii.

Ai o poveste, un studiu de caz sau o experiență care merită împărtășită?
Hai să publici în revistele Veterinarul!

Trimite-ne materialul tău și fă parte din comunitatea profesioniștilor care inspiră medicina veterinară românească.

Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Câte KPI-uri cred eu că trebuie să folosești?

Răspunsul corect: puține.
Pentru un medic veterinar, așa cum spuneam :

5 KPI-uri lunare;
prinse într-o pagină;
care să ia cel mult 30 minute/lună analiză.

Ce este “prea mult” sau chiar și “mai mult” = înseamnă mai degrabă „zgomot”.

Regula de aur

KPI-urile nu sunt pentru controlul echipei.

Sunt pentru controlul tău ca medic–antreprenor.

Și pentru că întotdeauna am considerat exemplele practice desprinse din experiența proprie sunt cele mai bune a fi împărtășite, o să-mi permit să vă dau și valorile numerice reale, uzuale, folosite în practică de mine pentru cabinetele/clinicile veterinare de dimensiuni mici–medii pe care le-am avut de-a lungul timpului, updatate la valori actuale (2024–2025), cărora le-am dat, spre comparație, în funcție de valoare și 3 niveluri:

slab / risc
normal / sănătos
foarte bine / matur

KPI-uri “operaționale” – valori reale

Consultații / zi / medic

Slab

<10 consultații/zi;
clinică subutilizată;
problemă de flux, poziționare sau program.

Normal

12–16 consultații/zi;
intervalul cel mai des întâlnit;
permite calitate + explicații/comunicare bună.

Foarte bine

18–22 consultații/zi doar cu:
- asistent bun;
- programare strictă;
- fără improvizații.

Peste 22/zi → scade calitatea, crește burnout-ul.

Bon mediu (per pacient)

Slab

<180 lei; semn de:
- subinvestigare;
- frică de a recomanda;
- poziționare greșită.

Normal

220–280 lei; medie reală pentru clinică generalistă bună;
include consultație, analize de bază, tratament inițial.

Foarte bine

300–350 lei; apare când:
- prevenția e structurată;
- explicațiile sunt clare;
- există laborator/imagistică internă.

Atenție — Bon mare fără reveniri = presiune, nu valoare.

Rata de revenire (foarte important)

Definiție practică: pacient care revine în 6–12 luni, nu „la control forțat”.

Slab

<35%;
clinică „de tranzit”;
lipsă relație, lipsă continuitate.

Normal

45–60%; majoritatea clinicilor stabile sunt aici.

Foarte bine

65–75%; semn clar de:
- medic de familie veterinar;
- comunitate loială.

Peste 80% e rar și apare doar în cartiere foarte compacte.

Cost-cheltuială personal (echipă) / venit (%)

Include: medici, asistenți, recepție, taxe salariale.

Slab

40%; clinică supradimensionată sau subîncasată.

Normal

28–35%; interval sănătos RO & UE;
permite investiții și siguranță.

Foarte bine

22–27%; apare când:
- volumul e stabil;
- programul e eficient;
- nu ai personal „de umplutură”.

Atenție: sub 20% → risc de supraîncărcare pe personal și turnover.

Timp de așteptare (legat de percepția clientului)

Măsurat din ora programării → intrarea în cabinet.

Slab

30 minute;
generează nemulțumire;
scade încrederea, chiar dacă actul medical e bun.

Normal

10–20 minute; acceptabil și realist;
majoritatea clinicilor bune sunt aici.

Foarte bine

<10 minute; semn de:
- programare disciplinată;
- refuzuri corecte;
- respect pentru client.

Zero așteptare constant = program prea lejer (pierzi venit).

Ca să concluzionăm până aici, un tablou de bord - cabinet/ clinică sănătoasă ar trebui (opinie personală):

14–18 consultații/zi/medic;
bon mediu 240–300 lei;
rata de revenire 55–70%;
cost personal 28–32%;
așteptare 10–15 min.

Dacă bifezi 4 din 5 constant, clinica e foarte bine.

Regula finală (din practică, nu din teorie):

Nu urmări maximizarea unui KPI izolat.

Clinicile care rezistă optimizează echilibrul dintre indicatorii-cheie de performanță (KPI-uri):

volum suficient;
notă de plată/bon corect;
retenție/reveniri mari;
echipă care nu “arde”;
clienți care revin liniștiți.

Într-un articol următor voi încerca să vă ofer și exemple de decizii concrete, reale, luate direct în cazul fiecărui KPI.

Pentru că dincolo de teorie, nu „analizăm” doar. Este nevoie să DECIDEM CE ESTE DE FĂCUT în timp util, astfel încât să rămânem pe val și să nu alunecăm sub el.

Dr. Cristi MĂTURĂ

De 16 ani, Veterinarul.ro prezintă faptele și dezbaterile din profesie, cu scopul de a informa și sprijini comunitatea veterinară. Publicăm articole care reflectă atât perspectivele medicilor, cât și impactul asupra societății. Mulțumim pentru contribuția și implicarea adusă, editorilor și abonaților medici veterinari români, fără de care nu am fi putut exista. Le datorăm recunoștința noastră pentru perseverența de a rămâne fideli principiului care ne ghidează din prima zi: Veterinarul.ro există pentru și împreună cu comunitatea veterinară din România.