Sistemul veterinar pe masa chirurgului

De cand am lansat revista am urmarit atent acest ╬ôçsistem╬ôç pentru a pune umarul, cu ceea ce stim noi sa facem, la functionarea lui. Nu pentru a astepta rezultate spectaculoase sau o ╬ôçlarga recunoastere╬ôç. Eram doar satui de acea functionare doar pe baza de interese. Daca cineva avea un interes intr-o anumita directie si avea suficienta influenta rezolva usor treaba, fara a mai conta daca este corect deontologic, etic sau moral, sau chiar daca restul ar mai fi reusit sa existe sau nu. Isi rezolva problema si gata. Mai exista si varianta de a lasa flamanzi veterinari si apoi printr-o ╬ôçinspiratie╬ôç sa rezolve problema aruncand la majoritate doua, trei osicioare cu vagi urme de prosperitate pe ele timp in care ei recoltau zilnic bunastare si o imparteau in familie. Restul erau bucurosi ca ╬ôçau iesit din foame╬ôç si lingeau pana la refuz acel os cu aroma de succes. Procedeul e patentat de politica si implementat cu succes in sistem. Acum daca vine cineva si ne spune ca am lustruit acel os degeaba ca nu are nici urma de prosperitate si ca ar fi cazul sa luam taurul de coarne, sa aruncam firmiturile si sa ne crestem propria bunastare, cu siguranta ca il vom stigmatiza. ╬ôçCum? Vrei sa imi iei osul atat de drag mie?!╬ôç. Din pacate, criza ne va lua si aceste mici resturi.

Criza este ca un chirurg. Taie fara mila si tesut bun si tesut rau pentru a curata cat mai sigur zona. Din pacate, pacientul nu este intrebat si nici macar nu i se ia in considerare parerea, daca ar mai putea sa aiba vreuna. Chirurgul nu este guvernul sau finantele sau vreun mare bogatas. Si ei sunt pacienti deopotriva. Asa ca vremea osicioarelor aruncate a trecut. Nu spun ca nu sunt aruncate si acum sau ca multi dintre noi nu mai aleargam si acum sa le culegem. Dar din pacate tratamentul chirugical va continua. Revenirea tine doar de functionarea corecta a mecanismelor, a relatiilor din interiorul sistemului, dintre acesta si mediul in care isi desfasoara viata, de actiunile intrinseci ale partilor componente ale sistemului.

Poate spuneti ca suna pesimist si demobilizator. Dar, aceasta e realitatea. Sa nu credeti totusi ca elemente ale sistemului nu reactioneaza si nu lupta pentru supravietuirea individuala indiferent ce va face ansamblul. Istoria a demonstrat clar ca din interiorul sistemelor muribunde au renascut alte sisteme. La inceput mici si firave dar apoi si-au extras seva din ramasite si au crescut. Cu siguranta ca legea vietii spune ca le va suna si lor ceasul. Dar este un altfel de inceput, o noua crestere.

Nu trebuie sa fiti de acord cu mine, ci doar uitati-va la ce ma uit acum si analizati. Cu ani in urma, medicii cu farmacii si cabinete particulare erau muritori de foame. Astazi am vazut cum a aparut primul element al unui nou sistem. Cu eforturi uriase s-au adunat, sau cristalizat intr-o organizatie, au supravietuit si au inceput sa creasca. Acum, lanseaza primul mecanism corect necesar in functionarea unui sistem veterinar - proceduri unitare de diagnostic si tratament. Un mare succes pentru medicina veterinara romaneasca. Deja pentru ei criza este cu un picior in groapa. Felicitari!