Acest studiu analizează discrepanța dintre potențialul teoretic al pieței medicamentelor veterinare din România și realitatea financiară a cabinetelor, evidențiind pierderile generate de lipsa trasabilității. Studiul are 3 secțiuni:

1. Analiza scenariilor economice pe baza datelor prezentate de instituții publice si a rapoartelor financiare publicate obligatoriu de agenții economici
2. Analiza detaliată, cifrică, structurată a studiului realizat pe veterinarul.ro “Unde se duc medicamentele veterinare când se duc?” completat pana la publicare de 245 respondenți
3. Pierderile cabinetelor medicale veterinare reprezentate de circulatia necontrolată a produselor medicinale de uz veterinar reglementate

Atenționare: studiul este realizat unitar pentru toate cabinetele veterinare indiferent de tipul de activitate: animale mari sau animale mici. Cifrele prezentate sunt foarte elocvente și utile pentru toți medicii veterinari și pot fi utilizate cu încredere pentru analize și strategii de business. 

Pentru a înțelege la ce se poate ajunge vă recomandăm să urmăriti podcastul: Episodul 10 – Vocea Profesiei | Antibiorezistența și siguranța alimentelor: de la medicamentul veterinar la riscurile din alimente | Invitat: Dr. ing. Alexandru Cîrîc

A. Analiza scenariilor economice pe baza datelor prezentate de instituții publice și a rapoartelor financiare publicate obligatoriu de agenții economici - cod CAN 7500

1. Ipoteze de calcul și datele problemei

Calculul pornește de la premisa unei piețe gestionate integral și legal prin rețeaua de cabinete veterinare autorizate.

• Piața Totală estimată: 400 milioane USD (~1,84 miliarde RON).(sursa: BlueWeave Consulting comparata cu Listafirme.ro)
• Infrastructură: 3.660 cabinete (cod CAEN 7500). (sursa: Listafirme.ro) numărul real de cabinete veterinare înregistrate la CMVRO este 3060 (impactul rezultatelor este mult mai mare la cifra CMVRO)
• Cota teoretică per cabinet: 1.840.000.000 {RON} / 3.660 {cabinete} = 502.732 RON/an (reprezentând doar valoarea medicamentelor intrate în cabinet).
• Volum de activitate: Considerând un preț mediu de 100 RON/produs (balanță între produse premium tip Draxxin și antiparazitare uzuale), rezultă un flux de 5.027 acte medicale/an per cabinet.(adică un cabinet ar trebui să comercializeze pe an acest număr de medicamente reglementate iar act medical legal = consultatie în Registrul CT + tratament sub observație medicală și timp de așteptare/monitorizare eficiență obligatoriu)

2. Analiza scenariilor economice

Scenariul A: Medicul ca prescriptor (Exclusiv Servicii)

În acest model, medicul nu comercializează medicamentul reglementate, ci doar taxează actul medical (consultația și administrarea) pentru volumul de medicamente aferent cotei sale de piață.

• Pachet servicii/intervenție: 100 RON (Consultație) + 50 RON (Manoperă) + 50 RON (Transport) = 200 RON.
• Venit anual teoretic din servicii: $5.027 \text{ intervenții} \times 200 \text{ RON} = \mathbf{1.005.400 \text{ RON}}$.
• Venit lunar mediu: ~83.780 RON.

Scenariul B: Circuit legal complet (Servicii + Vânzare)

Acest model presupune că medicul controlează întreg fluxul: prescrie, vinde medicamentul și execută manopera (varianta normală și legală)

• Venit din servicii (Manoperă/Consultație): 1.005.400 RON.
• Rulaj medicamente (Valoare de piață): 502.732 RON.
• Total rulaj brut anual per cabinet: 1.508.132 RON.
• Venit lunar brut: ~125.670 RON.

3. Realitatea din teren și analiza de impact

Deși calculele matematice bazate pe volumul pieței indică un potențial de peste 1,5 milioane RON per cabinet, realitatea financiară este drastic diferită din cauza fenomenului „vânzării la liber”.

Realitate Estimată este calculata ca o medie a cifrelor fiscale raportate la ministerul de finante al cabineteleor medicale veterinare - 3060- din listafirmne.ro - care generează o piață de 688.500.000 RON (140.510.204 USD)

întrebarea fundamentală a studiului:

Presupunând că 400.000.000 USD este piața produselor medicinale veterinare reglementate si presupunând că toate cifra de afaceri realizată de toate cele 3060 de cabinete veterinare din România este de 140.510.204 ( estimările rezultate din studiul nostru sunt prezentate mai jos) atunci ne întrebăm CINE, UNDE și CUM sunt comercializate produse medicinale veterinare reglementate de ​​259.489.796 USD?

Concluzii:

1. Impactul Pieței Negre: Un medic veterinar pierde anual aproximativ 850.000 - 900.000 RON din venituri potențiale (servicii și manoperă) deoarece medicamentele sunt achiziționate și administrate fără supraveghere medicală, „sărind” peste etapa de diagnostic și act medical legal.
2. Paradoxul Subvenției de Stat: În prezent, statul oferă un ajutor de aproximativ 10.000 lei/lună (120.000 lei/an) per cabinet. Această sumă reprezintă doar 12% din venitul pe care medicul l-ar genera prin forțe proprii dacă piața ar fi fiscalizată și trasabilă 100%.
3. Vulnerabilitatea Sistemului: Din cele 400 milioane USD, marea majoritate a banilor circulă în afara actului medical oficial. Acest lucru nu reprezintă doar o pierdere financiară pentru medici, ci și un risc major de sănătate publică (rezistență la antimicrobiene, lipsa timpilor de așteptare).

Concluzie finală: Redresarea profesiei nu depinde de creșterea subvențiilor, ci de securizarea trasabilității medicamentului. Readucerea medicamentului în circuitul exclusiv al cabinetului ar crește veniturile medicilor de aproape 10 ori față de situația actuală.

Metodologie și surse de date

Prezentul studiu a fost elaborat prin corelarea datelor statistice oficiale cu indicatorii de piață din sectorul veterinar, utilizând următoarele surse de referință:

• Date Instituționale (CMVRO): Numărul oficial de medici veterinari și unități medicale veterinare cu drept de liberă practică autorizate în România.
• Analiza Sectorială (Cod CAEN 7500): Datele financiare raportate de firmele înregistrate sub codul CAEN 7500 (Activități veterinare), utilizând listele oficiale ale companiilor pentru a extrage numărul de cabinete active și cifra de afaceri cumulată a acestora.
• Analiză listafirme.ro:  Au fost sintetizate si analizate toate datele prezentate de listafirme.ro la segmentul 7500 CAEN cu datele fiscale furnizate.
• Indicatori de Piață (BlueWeave Consulting): Evaluarea dimensiunii pieței medicamentelor veterinare din România, estimată la aproximativ 400 milioane USD, conform raportului "Romania Veterinary Medicines Market Forecast". link: Blueweaveconsulting
• Standarde Internaționale și Alerte de Sănătate Publică (WOAH):
  • Cercetările World Organisation for Animal Health (WOAH) privind rezistența la antimicrobiene (AMR) și riscurile asociate utilizării necontrolate a antibioticelor.(link: woah.org)
  • Studiul "When antibiotics stop working", care subliniază urgența trasabilității produselor medicinale veterinare pentru prevenirea colapsului terapeutic.(link: woah.org)
• Date de Teren: Chestionarul aplicat unui eșantion reprezentativ de medici veterinari practicieni (240 respondenți) privind incidența tratamentelor auto-administrate de către proprietari fără prescripție medicală.
  Medicii veterinari informați sunt cu un pas înainte. Intră pe canalul nostru de WhatsApp și fii la curent cu ultimele noutăți veterinare.
  Accesează canalul

B. Analiza detaliată, cifrică, structurată a studiului “Unde se duc medicamentele veterinare când se duc?” pentru a susține concluzii de business și medicale 

Aceste date sunt o sinteză elaborată pe baza răspunsurilor valide a 245 de utilizatori din 290 de răspunsuri la chestionarul realizat pe veterinarul.ro denumit: “Unde se duc medicamentele veterinare când se duc?”

1. Volumul de tratamente lunare (capacitate operativă)

Întrebare: Numărul mediu de tratamente cu antibiotice și antiparazitare.

• Media pe eșantionul detaliat: Aproximativ 36,7 tratamente/lună per medic .
• Volum Total Estimat (N=245): Cei 245 de medici realizează cumulat aproximativ 8.990 de tratamente lunar.
• Segmentare numerică:
  • Ponderea cazurilor cu volum mare: 17,5% dintre respondenți depășesc 50 de tratamente/lună, atingând vârfuri de 100-120.
  • Stabilitatea pieței: 65% din grup se situează în intervalul de siguranță de 20-40 de tratamente .
• Concluzie: Există o capacitate de intervenție ridicată, dar fragmentată; majoritatea medicilor gestionează un caz nou la aproximativ 1,2 zile.

2. Diversitatea portofoliului (standardizare vs. specializare)

Întrebare: Câte tipuri de antibiotice (ATB) și antiparazitare (AP) folosiți?

• Observație numerică: Deși se fac aproape 37 de tratamente/lună, se folosesc doar ~4-5 tipuri de substanțe.
• Concluzie: Există o standardizare terapeutică ridicată. Medicii se bazează pe un "nucleu dur" de produse (Amoxicilină, Enrofloxacină, Ivermectină, Sarolaner).

3. Analiza financiară (valoarea pieței de intrare)

Întrebare: Valoarea medie lunară a produselor (ATB+AP) la preț de intrare.

• Media per respondent: 2.802 RON/lună .
• Rulaj Total Lunar (N=245): Grupul generează o valoare de achiziție de aproximativ 686.500 RON (aprox. 138.000 EUR).
• Extreme valorice:
  • Minim: 600 RON.
  • Maxim: 12.000 RON (indică unități de tip spital sau rulaj mare de fermă).
• Concluzie: Cheltuiala medie per tratament (preț de intrare) este de aproximativ 76 RON ($2.802 / 36,7$). Orice produs care depășește semnificativ acest cost de intrare poate fi perceput ca "scump" în contextul mediei actuale.

4. Automedicația: riscul și "Piața Neagră"

Întrebare: Proprietari care cumpără singuri sau au medicamente în fermă fără rețetă.

• Cifra Absolută: 227 din 245 de medici (92,86%) confirmă fenomenul.
• Frecvența raportată în teren:
  • 7 medici raportează că peste 75% - 90% dintre clienții lor practică automedicația.
  • 6 medici estimează incidența la 50% - 60% din portofoliul de clienți.
• Comportament specific: Clienții dețin în special stocuri de Ivermectină și Antibiotice injectabile.
• Concluzie: Automedicația nu este o excepție, ci regula (doar 7,14% nu o întâlnesc). Aceasta subminează direct actul medical și sugerează o scurgere masivă de produse prin canale de distribuție paralele (online sau farmacii fără control riguros).

Sinteza concluziilor pentru 245 de respondenti

1. Vulnerabilitate Medicală: Cu un procent de 93% automedicație , rezistența la antimicrobiene în zonele deservite de acești medici este un risc iminent, având în vedere că se folosesc repetitiv aceleași 4-5 tipuri de antibiotice .
2. Oportunitate de Business: Piața celor 245 de medici valorează aproape 700.000 RON lunar doar pe aceste două categorii .
3. Conflict de Canal: Medicii raportează frecvent că proprietarii vin cu "flacoanele deja deschise" sau "cumpără online", ceea ce indică faptul că o parte din profitul potențial al cabinetelor este pierdut în favoarea altor furnizori.

C. Pierderile cabinetelor medicale veterinare reprezentate de circulatia necontrolată a produselor medicinale de uz veterinar reglementate

Corelând datele colectate din eșantionul de 245 de respondenți cu indicatorii macroeconomici din „Studiul privind Trasabilitatea Financiară”, rezultă o proiecție alarmantă a pierderilor financiare. Această analiză demonstrează discrepanța dintre activitatea reală raportată de medici și potențialul teoretic al pieței.

1. Analiza comparativă: realitate vs. potențial teoretic

Datele din teren confirmă estimările macro conform cărora cabinetele capturează doar o fracțiune minimă din piața medicamentelor veterinare.

Concluzie numerică: Rezultatele culese de la cei 245 de medici indică faptul că aceștia operează la mai puțin de 9% din capacitatea teoretică a pieței . Restul de peste 91% din medicamente ajung la animale fără a trece prin actul medical oficial.

2. Proiecția pierderilor pentru grupul de 245 respondenți

Dacă extrapolăm cifrele din studiul de trasabilitate la eșantionul nostru, pierderile financiare cauzate de automedicație și piața neagră sunt masive.

A. Pierderi din servicii (Manoperă și Diagnostic)

Deoarece 92,86% dintre proprietari administrează singuri tratamentele, medicul pierde taxa pe serviciu (evaluată la 200 RON/intervenție).

• Volum de acte medicale "pierdute" anual per medic: ~4.587 intervenții.
• Venit din servicii NEÎNCASAT anual per medic: ~850.000 RON.
• Total pierderi servicii pentru cei 245 medici: 208.250.000 RON/an.

B. Pierderi din comercializarea medicamentelor

• Rulaj teoretic anual per medic: 502.732 RON.
• Rulaj real anual raportat (33.624 RON): .
• Diferența (Rulaj pierdut): 469.108 RON/an/medic.

3. Corelația cu fenomenul automedicației (92,86%)

Această cifră reprezintă „motorul” pierderilor identificate în Scenariul B al studiului de trasabilitate.

• Impactul asupra veniturilor: Medicii raportează o valoare medie lunară de 2.802 RON , în timp ce potențialul legal complet ar fi de 125.670 RON/lună.
• Eficiența Subvenției: Statul oferă 10.000 lei/lună (ajutor), însă medicii pierd prin lipsa trasabilității aproximativ 115.000 RON/lună în venituri brute potențiale.
• Vulnerabilitatea portofoliului: Faptul că medicii folosesc doar 4-5 tipuri de antibiotice în timp ce proprietarii au „stocuri de rezervă” sugerează că piața neagră este mai diversificată sau mai accesibilă decât circuitul legal pentru anumite segmente (ex: ferme mari, păsări).

4. Sinteza impactului financiar (Total eșantion 245 medici)

Concluzii raport:

1. Erodarea Profesiei: Cei 245 de medici încasează doar 8% din cât ar putea genera dacă medicamentul ar fi securizat în cabinet.
2. Sănătate Publică: Utilizarea a doar 4-5 tipuri de antibiotice de către medici, coroborată cu achizițiile masive „la liber” ale proprietarilor, confirmă riscul de rezistență antimicrobiană menționat în studiu.
3. Soluție: Redresarea nu vine din subvenții (care acoperă doar 12% din potențial), ci din securizarea trasabilității, care ar putea crește veniturile medicilor de aproape 10 ori.

Concluzie Generală: Anatomia unui ecosistem în colaps – impactul lipsei de trasabilitate

Această sinteză reprezintă concluzia generală a studiului, evidențiind modul în care lipsa de control și piața haotică a medicamentelor veterinare generează un efect de domino distructiv asupra tuturor actorilor implicați.

Studiul demonstrează că actualul model de distribuție și utilizare a produselor medicinale veterinare (PMV) din România nu este doar ineficient economic, ci și periculos din punct de vedere biologic. „Economia” de moment generată de achizițiile necontrolate se traduce, în realitate, printr-o suferință sistemică.

1. Medicul Veterinar: Marginalizarea profesiei și pierderea de afaceri

Datele arată că veterinarii (atât de animale mici, cât și de rentă) au devenit simpli spectatori într-o piață pe care ar trebui să o guverneze.

• Realitate: Cabinetele captează mai puțin de 9% din potențialul pieței .
• Impact: O pierdere de aproximativ 1,3 milioane RON anual per medic. Această „gaură” financiară împiedică dotarea cabinetelor cu echipamente de diagnostic performante, forțând menținerea unui act medical bazat pe intuiție, nu pe analize de laborator.

2. Fermierul: Capcana diagnosticării după ureche

Fermierul care evită medicul pentru a „economisi” taxa de consultație se confruntă cu un paradox distructiv:

• Erori de tratament: Administrarea de antibiotice fără legătură cu etiologia bolii duce la eșec terapeutic. Când medicul este în sfârșit chemat, patologia este cronicizată, iar mortalitatea în efectiv crește.
• Distrugerea fermei: Prin coabitare, animalele tratate incorect devin rezervoare de bacterii și paraziți multirezistenți. Această rezistență instalată în șeptel scade productivitatea și poate duce, în final, la falimentul întregii exploatații prin imposibilitatea de a mai trata boli banale.

3. Producătorii de Alimente: Calitate compromisă și risc reputațional

Producătorii care ignoră verificarea riguroasă a materiei prime devin complici involuntari la scăderea calității vieții:

• Contaminarea: Resturile de antibiotice și antiparazitare sunt contaminanți chimici care alterează gustul, structura și siguranța alimentelor (lapte, carne, ouă).
• Suicid economic: O singură detectare de reziduuri peste limitele legale de către autoritățile de control (sau prin audituri externe) poate închide definitiv liniile de export și poate distruge branduri construite în decenii.

4. Consumatorul: Destinația finală a bio-rezistenței

Consumatorul final plătește cel mai mare preț, adesea fără să știe:

• Presiune biologică: Consumul de alimente cu reziduuri creează o presiune constantă asupra microflorei umane.
• Zoonozele: Bacteriile care au învățat să supraviețuiască tratamentelor haotice din ferme pot trece la oameni, transformând infecții comune în boli imposibil de tratat în medicina umană.

5. Producătorii și Comercianții de medicamente: Câștigul de azi, falimentul de mâine

Vânzarea „la liber” către fermieri pare o strategie de volum profitabilă, dar este, în fapt, o auto-păcăleală:

• Management defectuos: Un medic veterinar, prin diagnostic corect, poate gestiona un volum mult mai mare și mai diversificat de produse medicinale (nu doar cele 4-5 antibiotice uzuale identificate în studiu ), asigurând o rotație corectă a substanțelor.
• Sfârșitul pieței: Extinderea antibiorezistenței va face ca portofoliile actuale de medicamente să devină inutile (obsolete). Dacă medicamentul nu mai vindecă, producătorul nu mai are ce vinde.

Redresarea sistemului nu este o chestiune de subvenție, ci de etică și trasabilitate. Securizarea medicamentului exclusiv în mâna medicului veterinar (ca prescriptor și administrator) este singura cale de a opri acest haos. Fără acest control, ne îndreptăm spre un viitor în care alimentele devin riscuri biologice, iar fermele devin focare de rezistență imposibil de controlat.

ARTICOLE CU ACELAȘI SUBIECT:

Lupta pentru fiecare decizie: Economia și etica medicinei de fermă cu Dr. Dragoș Bârțoiu

Există o imagine idilică sau, uneori, una pur rudimentară despre ceea ce înseamnă medicina veterinar...

Veterinarul Azi 06.02.2026

...

Episodul 10 – Vocea Profesiei | Antibiorezistența și siguranța alimentelor: de la medicamentul veterinar la riscurile din alimente | Invitat: Dr. ing. Alexandru Cîrîc

...

Veterinarul Azi 05.02.2026

...