Malpractis, bullying online
și telemedicină ilegală.
Cine apără medicul veterinar?

Salarii minime acceptate fără protest, consultații online fără niciun cadru legal, experți judiciari care nu știu ce e un animal de companie, și farmacii care vând antibiotice fără prescripție. Dr. Viorel Andronie, Președintele CMVRO, răspunde direct la întrebările care contează.

Malpractis, bullying online, telemedicină fără cadru legal, medici tineri cu salariu minim, farmacii care vând antibiotice fără prescripție. Toate acestea se întâmplă acum în profesia noastră, în timp ce așteptăm reglementări sau să se întâmple ceva. În episodul 19 al podcastului Vocea Profesiei, Dr. Viorel Andronie — Președintele Colegiului Medicilor Veterinari din România — vine cu răspunsuri directe, fără ocol, la întrebările trimise de medici veterinari din toată țara.

Formatul este cel al întâlnirii trimestriale: gazdele Dr. Iulian Vieru și Dr. Ciprian Tănase adresează întrebări live din audiență, combinate cu teme pregătite în prealabil. Ce iese este o radiografie sinceră a unei profesii aflate sub presiune — legislativă, economică și digitală.

Exodul tinerilor — mai mic, dar nu rezolvat

Dacă până în 2019 România pierdea circa 150 de medici veterinari pe an, numărul a scăzut la aproximativ 60. O îmbunătățire reală, dar fragilă. Dr. Andronie avertizează că, după recentele modificări legislative și instabilitatea pieței, cifra ar putea crește din nou. Cauza structurală rămâne aceeași: neconcordanța dintre numărul de studenți, curricula universitară și realitatea pieței muncii.

O propunere concretă există de zece ani pe masa Parlamentului: un stagiu voluntar de până la 12 luni după absolvire, finanțat integral de stat, care ar oferi experiență practică tinerilor și ar degaja angajatorii de costurile de formare. Prima dată a fost propusă în 2015. Stă și azi într-un sertar — blocată de opoziție din interiorul profesiei.

Salariul minim — colegiul nu poate interveni, dar problema e reală

De ce acceptă medicii tineri salariul minim? Răspunsul onest al președintelui CMVRO: colegiul nu are nicio pârghie legală de a interveni în negocierile salariale dintre angajat și angajator. Contractul individual de muncă este o negociere între părți. Dacă cineva acceptă salariul minim, asta este decizia lui — sau disperarea lui.

Episodul ridică și un subiect incomod: o parte dintre colegi lucrează la negru sau în regim mixt. Răspunderea, spune dr. Andronie, nu aparține doar colegiului — aparține și angajatorilor, și celorlalte instituții ale statului care ar trebui să verifice.

Bullying digital — cine apără medicul și cum

O distincție esențială pe care mulți nu o cunosc: colegiul intervine când este atacată profesia ca întreg, nu când este atacat individual medicul ca persoană sau proprietar de cabinet. Când un proprietar nemulțumit publică acuzații false pe Facebook sau TikTok înainte de orice verdict medical, calea de acțiune este individuală: instanța, obținerea rapidă a ștergerii conținutului fals, urmată de acțiune pentru daune morale și materiale.

Dr. Andronie descrie în detaliu cazul avocatului Puculis — o agresiune publică care a vizat atât un coleg, cât și imaginea profesiei. CMVRO a acționat la Barou și în instanță. Procesul continuă. Lecția: inacțiunea ne-a adus până aici. Dacă nu acționăm, cei care atacă vor ști că pot face orice.

Expertiza judiciară în malpractis — o cutie a Pandorei

Cine sunt experții judiciari care pot decide soarta unui medic veterinar într-un proces de malpractis? Cum sunt selectați? Sunt toți membri ai colegiului? Răspunsul dat în episod îngrijorează: Ministerul Justiției nu impune obligativitatea calității de membru al colegiului pentru experții judiciari veterinari. Mulți dintre cei listați nu au nicio tangență cu animalele de companie.

Dr. Andronie explică diferența dintre expertiza judiciară (dispusă de instanță, cu valoare juridică) și expertiza medical-veterinară obișnuită (realizată de orice medic cu drept de liberă practică, dar fără forță juridică garantată). Și descrie un caz concret în care a redactat el însuși un raport medical care a dus la neînceperea urmăririi penale împotriva unui coleg acuzat că a vândut un produs stupefiant — produsul era, de fapt, un antiparazitar uleios.

Asigurarea de malpractis — facultativă, când ar trebui să fie obligatorie

Asigurarea de malpractis rămâne facultativă în România pentru medicii veterinari. CMVRO a susținut în 2020 introducerea obligativității, suportată de angajator, alături de obligativitatea educației medicale continue — tot pe costul angajatorului. Ministerul Finanțelor a eliminat ambele alineate din proiect.

Între timp, procesele costă, avocații buni nu sunt ieftini, iar medicii merg singuri în fața instanței. Dr. Andronie reamintește că, în procesele câștigate de colegiu împotriva celor care l-au dat în judecată, cheltuielile de judecată au revenit reclamanților — sume de zeci de mii de euro.

Telemedicina — ilegală în prezent, reglementată în sertar

Răspunsul clar al președintelui CMVRO: în România nu există cadru legal pentru consultații veterinare online. Orice stabilire a unui diagnostic sau emitere a unei prescripții fără examinare clinică este ilegală și atrage confiscarea sumelor încasate. Episodul analizează live un clip viral de pe TikTok în care un medic veterinar recomandă produse și explică ce articole din Regulamentul 6 sunt încălcate.

Există un proiect de reglementare depus în Parlament, care definește clar ce ar putea fi telemedicina — transmiterea de date, monitorizare, urmărirea evoluției unui caz deja examinat clinic. Și acesta stă blocat, din cauza unor puncte sensibile: medicamentul veterinar, specializările, stagiaturile.

Lanțul alimentar — cine semnează și de ce contează

O problemă concretă ridicată de medicii concesionari: dacă un proprietar administrează singur medicamente fără știrea medicului, cum poate acesta semna documentul de lanț alimentar și să își asume că animalul este curat? Dr. Andronie citează direct Regulamentul 987: documentul trebuie semnat de proprietar, nu de medicul veterinar. Medicul semnează exclusiv pentru ceea ce a înregistrat el în registrul de tratamente.

Există abatoare care refuză animalele fără semnătura medicului veterinar — o practică contrară regulamentului european. CMVRO pregătește o sesizare la Comisia Europeană pe acest subiect.

Cabinet, clinică sau spital — titulatura contează și e reglementată

Folosirea unui titlu pe care nu îl deții — clinică în loc de cabinet, spital în loc de clinică — este practică anticoncurențială și atrage sancțiuni aplicate medicului titular, nu proprietarului clădirii. Singurul document care stabilește titulatura legală este certificatul de înregistrare din registrul colegiului.

Dr. Andronie povestește despre cazuri concrete din București — „spital municipal veterinar" care nu era nici spital, nici municipal — și despre colegi care, după avertismente repetate și declarații scrise că vor schimba sigla, nu au schimbat nimic nici în ziua de azi.

Specializările veterinare — ce titlu ai dreptul să folosești

Nu există termenul de „expert" definit în medicina veterinară românească. Există „specialist", dar acesta poate fi folosit numai după recunoașterea oficială de către CMVRO a titlului obținut la nivel european — indiferent cât de prestigios este colegiul emitent. Fără recunoașterea colegiului, titlul nu poate apărea pe paragraful medicului, în interviuri sau în publicații.

Legea care ar permite specializări la nivel național și recunoașterea diplomelor din țări terțe (inclusiv SUA) a trecut de Senat și stă blocată la Camera Deputaților — tot din cauza unor puncte de dezacord din interiorul profesiei.

Antimicrobienele — cifrele care nu se adună

Uniunea Europeană a finanțat un soft de raportare electronică a consumului de antimicrobiene în medicina veterinară. Medicii practicieni — cu contracte pe bovine, porcine, păsări — ar trebui să introducă în acel sistem toate cantitățile utilizate. Câți o fac? Aproape niciunul.

Și totuși, când s-a raportat pentru prima dată (date pentru 2023–2024), cifrele au arătat că România a consumat dublu față de volumul de antimicrobiene vândut oficial. Produsul există undeva în sistem — vine din surse nefiscalizate, trece prin mâini care nu lasă nicio urmă. Nimeni nu știe exact pe unde.

Întrebat la final ce mesaj ar transmite colegilor, Dr. Viorel Andronie a fost concis: demnitate. Să nu mai accepte oricând orice. Să apeleze la colegiu atunci când se simt depășiți — nu pentru că vor fi salvați automat, ci pentru că există îndrumare, există proceduri și există precedente câștigate. Și să înțeleagă că regulile nu sunt dușmanul lor — sunt instrumentul prin care profesia poate fi apărată.

„Noi vorbim de lucruri care ar trebui să se întâmple normal. Nu e nimic imposibil. Câteodată e greu. Dar nimic nu se face peste noapte. Ne-a trebuit 16 ani ca să reglementăm stupefiantele în medicina veterinară. 10 ani ca să eliminăm distanțele minime dintre cabinete și locuințe. Dar s-a făcut."