O nouă cercetare arată că doar 10 particule virale de H5N1, virusul gripei aviare care a provocat sute de focare în fermele de bovine de lapte din Statele Unite, pot fi suficiente pentru a infecta vacile.

Studiul oferă noi informații despre modul în care virusul afectează bovinele și despre motivul pentru care răspândirea bolii a fost dificil de controlat. Cercetătorii au observat că virusul pare să aibă o afinitate pentru glandele mamare ale vacilor, nu pentru căile respiratorii, ceea ce schimbă modul în care este înțeles acest tip de infecție.

„Această cercetare a fost realizată ca răspuns la apariția fără precedent a gripei aviare la bovinele de lapte. La început, nu știam că vacile pot fi infectate cu gripă și nici că glanda mamară este implicată. Acest lucru a schimbat modul în care privim boala: nu este o problemă respiratorie”, a explicat Andrew Bowman, profesor de medicină veterinară preventivă la Universitatea de Stat din Ohio.

Virusul H5N1 face parte dintr-un grup de virusuri gripale aviare foarte patogene, asociate în mod obișnuit cu păsările sălbatice și păsările domestice. Din 2021, o variantă a acestui virus a circulat la nivel global printre mamifere, iar primele cazuri la bovinele de lapte din Statele Unite au fost raportate în martie 2024.

Până în prezent, 1.053 de focare provocate de genotipul inițial identificat, numit B3.13, au fost confirmate în efective de bovine de lapte din 17 state americane. Situația a fost ținută sub control printr-o strategie națională de testare a laptelui, care a oprit deplasarea efectivelor atunci când virusul a fost detectat în laptele produs. Datele federale actuale indică un număr redus de infecții confirmate la vaci în Idaho, Utah și Texas.

În cadrul studiului, cercetătorii au testat diferite cantități de virus introduse în țesutul mamar al vacilor. Rezultatele au arătat că cea mai mică doză analizată, formată din doar 10 particule virale, a produs o infecție activă. Vacile infectate cu această doză au prezentat mai puține semne clinice decât cele expuse la cantități mai mari, dar au eliminat prin lapte concentrații ridicate de particule virale.

„Cele patru glande mamare au o alimentare comună cu sânge, dar la numărul mic de animale analizate nu observăm o deplasare mare a virusului între aceste glande. Acest lucru ar putea conta pentru cât de grav se îmbolnăvește o vacă, deoarece infectarea unei singure glande este diferită de o infecție severă a tuturor celor patru”, a declarat Andrew Bowman.

Cercetătorii au încercat să identifice și modul prin care virusul se transmite între vaci. Au fost realizate experimente cu echipamente de muls contaminate, transferate direct de la o vacă infectată la una sănătoasă de două ori pe zi timp de 14 zile.

Deși vacile infectate aveau semne clinice și laptele lor conținea cantități mari de virus, vacile sănătoase expuse la echipamente contaminate nu s-au îmbolnăvit, iar laptele lor nu conținea virus.

Un alt experiment a urmărit posibilitatea transmiterii prin hrănirea vițeilor cu lapte provenit de la vaci infectate. În acest caz, cercetătorii au detectat doar cantități reduse de virus și semne inflamatorii minime, sugerând că această cale nu produce suficient material viral pentru a stabili o infecție.

Cercetătorii au analizat și transmiterea prin aer. Vacile care au primit virusul pe cale nazală nu s-au îmbolnăvit, iar cantitatea de material viral detectată în probele nazale a fost minimă. Virusul nu a fost găsit în lapte, deși unele țesuturi respiratorii au prezentat semne de răspuns imun.

Într-un alt test, vacile au fost ținute în același spațiu cu găini, iar păsările au rămas sănătoase după 17 zile. Rezultatele sugerează că transmiterea prin aer ar putea fi redusă sau chiar absentă, deși cercetătorii spun că mediul controlat de laborator poate să nu reproducă perfect condițiile reale din ferme.

Experimentele au fost realizate într-una dintre puținele facilități de biosecuritate de nivel 3 din Statele Unite care permit cercetări pe animale mari.

Andrew Bowman a atras atenția că numărul redus de animale incluse în unele teste poate limita concluziile.

„Poate fi o problemă de număr. Vedem că aproximativ 20% dintre vacile din ferme dezvoltă semne clinice. Două experimente de transmitere s-ar putea să nu fie suficiente”, a spus cercetătorul.

El consideră că echipamentele de muls rămân o posibilă cale importantă de transmitere, deoarece virusul se multiplică în glanda mamară la niveluri ridicate și ajunge în lapte în concentrații mari.

„Avem echipamente care intră în contact de la o vacă la alta cu un material cu risc ridicat și cu un țesut vulnerabil. Legătura directă sugerează că echipamentele de muls rămân o posibilă cale de transmitere între vaci”, a explicat Andrew Bowman.

Cercetătorii continuă să studieze modul în care virusul ajunge de la păsările sălbatice la bovine. Originea acestei treceri rămâne o întrebare deschisă.

„Rămâne o întrebare mai mare: cum ajunge virusul de la păsările sălbatice la vaci? La păsările acvatice, virusul se multiplică în intestin. Cum ajunge de acolo în glanda mamară a unei vaci este o întrebare dificilă”, a concluzionat Andrew Bowman.

Articol: Carolyn Lee et al, Dairy cows infected with influenza A(H5N1) reveals low infectious dose and transmission barriers, Nature Communications (2026). DOI: 10.1038/s41467-026-73490-6 

Sursa: phys.org