Glioamele reprezintă al doilea tip de tumori cerebrale ca frecvență la câinii adulți, cu un prognostic sumbru și opțiuni terapeutice limitate. Un studiu pilot recent, finanțat de BSAVA PetSavers și desfășurat la Royal Veterinary College (RVC), a investigat dacă două proteine de control imunitar — PD-L1 și CTLA-4 — sunt supraexprimate în glioamele canine și ar putea reprezenta ținte pentru imunoterapie.

Ce știm despre glioamele la câini

Glioamele cuprind două subtipuri principale: oligodendroglioamele (aproximativ 70% din cazuri) și astrocitoamele (20%). Rasele brahicefalice — Boston Terrier, Bulldog Francez — și câinii masculi în vârstă sunt mai frecvent afectați.

Tratamentele actuale oferă rezultate modeste: chirurgia este dificilă din cauza localizării intraxiale și a marginilor difuze ale tumorii, radioterapia poate îmbunătăți supraviețuirea în unele cazuri, dar rămâne invazivă și costisitoare, iar chimioterapia este în mare parte ineficace, cu o supraviețuire mediană de doar 1–3 luni.

Raționamentul imunoterapiei

Celulele tumorale evadează frecvent supravegherea imunitară prin supraexpresia proteinelor de control imunitar, printre care PD-L1 și CTLA-4. Blocarea acestor proteine cu anticorpi monoclonali terapeutici s-a dovedit eficace în tratamentul unor tipuri de cancer atât la om, cât și la câine. Cum aceste proteine sunt supraexprimate într-o proporție din glioamele umane, cercetătorii au vrut să verifice dacă același fenomen apare și în glioamele canine — mai ales că anticorpi monoclonali canini împotriva ambelor ținte există deja, deschizând calea unor eventuale studii clinice.

Design și rezultate

Studiul a utilizat nouă țesuturi de gliom canin și patru țesuturi cerebrale normale din Banca de Creiere a RVC. Probele au fost procesate histologic (colorație H&E), clasificate pe subtipuri și gradate — majoritatea tumori de grad înalt. Ulterior, s-a efectuat imunohistochimie (IHC) pentru PD-L1 și CTLA-4, completată de western blot pentru validarea specificității anticorpilor în țesuturile canine.

Rezultatele IHC: marcaj pozitiv pentru PD-L1 și CTLA-4 a fost identificat în țesuturile de control pozitiv (amigdală, ganglion limfatic), dar nu a fost detectată nicio expresie a acestor proteine în țesuturile de gliom canin.

Concluzia preliminară: PD-L1 și CTLA-4 par să fie exprimate într-o proporție și mai mică în glioamele canine față de cele umane. Autorii avertizează însă că studiul pilot pe un lot mic nu permite concluzii definitive și că este necesară evaluarea unui număr mai mare de cazuri.

Ce urmează

Studiul deschide mai degrabă noi întrebări decât furnizează răspunsuri definitive. Autorii sugerează explorarea altor ținte potențiale — de exemplu, receptorul factorului de creștere epidermal (EGFR) — și extinderea cohortei. Optimizarea western blot pentru CTLA-4, unde validarea nu a putut fi finalizată, rămâne un obiectiv tehnic pentru etapele ulterioare.

Dacă imunoterapia va putea fi adaptată pentru glioamele canine, aceasta ar putea reprezenta o opțiune administrată inclusiv în practica generală, dată fiind experiența deja acumulată în utilizarea imunoterapiei pentru alte tipuri de cancer la câine.

Sursă: Garg S, Yale A et al. Studiu pilot finanțat de BSAVA PetSavers, RVC, 2025–2026. Publicat în BSAVA, iunie 2026.

Sursa: bsava.com