Cercetătorii de la Universitatea din Pittsburgh au descoperit dovezi alarmante privind adaptarea virusului H5N1 la pisicile domestice, după un focar mortal în Dakota de Sud. Simptomele neurologice severe observate la pisici sugerează o posibilă răspândire inter-specii și riscuri semnificative pentru sănătatea publică, stârnind îngrijorări legate de potențiala transmisie la oameni.

Virusul H5N1 al gripei aviare înalt patogene (HPAIV) a fost detectat pentru prima dată în 1996 în China și de atunci s-a diversificat în mai multe variante. Clasa 2.3.4.4.b a apărut ca fiind cea mai răspândită geografic, infectând peste 90 de specii de păsări și 21 de specii de mamifere la nivel mondial, inclusiv infecții recente la om.

Infecțiile documentate la pisici datează din 2004 și au fost anterior asociate în principal cu boli respiratorii. Dovezi ale unor efecte neurologice pronunțate, în special cu varianta 2.3.4.4.b, au fost observate la mai multe specii de mamifere, inclusiv lei de mare, vulpi roșii și acum pisici domestice.

În studiul intitulat „Marked Neurotropism and Potential Adaptation of H5N1 Clade 2.3.4.4.b Virus in Naturally Infected Domestic Cats”, publicat în Emerging Microbes & Infections, cercetătorii sugerează că pisicile pot servi drept gazde pentru reasortarea virusurilor gripale aviare și ale mamiferelor, ceea ce reprezintă o problemă gravă de sănătate publică.

În aprilie 2024, au fost găsite moarte zece pisici din mediul rural din Dakota de Sud, care prezentau simptome respiratorii și neurologice.

Necropsia a două pisici a fost efectuată la North Dakota Veterinary Diagnostic Laboratory. Probele de țesut au fost supuse unei evaluări histopatologice, RT-PCR cantitativă, secvențierea întregului genom, analiza filogenetică și histochimia lectinelor pentru a identifica expresia receptorilor. Testele de legare a pseudovirusurilor au evaluat compatibilitatea receptorilor virali.

Virusul H5N1 2.3.4.4.b a fost confirmat în creierul și plămânii pisicilor. Analiza filogenetică a evidențiat o similitudine genetică strânsă cu secvențele H5N1 identificate anterior la bovinele de lapte infectate din Dakota de Sud, ceea ce sugerează o posibilă răspândire de la bovine sau păsări infectate. Au fost identificate mutații de adaptare unice pentru izolatele de pisică.

Țesuturile neurologice au prezentat leziuni grave, inclusiv necroză neuronală, glioză și inflamație perivasculară, cu concentrații ridicate de antigene virale în cerebel și hipocampus. Plămânii au prezentat răspunsuri inflamatorii moderate, dar încărcătura virală din creier a depășit în mod semnificativ ceea ce s-a observat în țesuturile respiratorii.

Pisicile au prezentat o co-exprimare extinsă a receptorilor de acid sialic compatibili cu legarea virusului gripal aviar și uman în țesuturile pulmonare și cerebrale, o co-exprimare a receptorilor care poate permite transmiterea între specii.

Aceste constatări confirmă faptul că acid sialic H5N1 2.3.4.4.b poate provoca infecții sistemice cu afectare neurologică gravă la pisicile domestice. Dovezile unei potențiale adaptări a virusului, inclusiv mutațiile unice ale proteinelor virale cheie, ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea virusului de a trece barierele dintre specii și de a se adapta la gazdele mamiferelor.

Până în prezent, nu au fost raportate cazuri de oameni care să fi contractat virusul de la pisici, deși există motive de îngrijorare cu privire la acest scenariu în viitor. Dacă adăpostesc simultan virusul aviar și cel al mamiferelor, pisicile ar putea acționa ca niște vase de amestecare a mutațiilor, prezentând riscuri de reasortare genetică și de apariție a unor noi tulpini de gripă capabile de infectare de la pisică la om.

Descoperirile din Dakota de Sud reflectă rapoartele din Texas de la începutul acestui an, unde fermele de bovine au găsit H5N1 legat de pisici și păsări moarte. Supravegherea sporită a H5N1 la speciile domestice și sălbatice este esențială pentru evaluarea și atenuarea transmiterii de la animale la om. Ultimul lucru de care avem nevoie acum este un alt...ei bine, știți voi.

Sursa: phys.org

 Articole cu același subiect: