Bolile care afectează deja animalele domestice din întreaga lume - inclusiv pesta porcină africană (PPA) și gripa aviară cu patogenitate ridicată (HPAI) - pun în pericol și animalele sălbatice, reamintește un nou raport al Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor, reprezentând o amenințare semnificativă pentru biodiversitate și punând în pericol eforturile de eradicare a acestor boli.

Aceste concluzii reies din cel mai recent raport privind situația bolilor animalelor sălbatice elaborat de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (World Organisation for Animal Health - WOAH), publicație periodică care analizează datele din Sistemul mondial de informații privind sănătatea animală (World Animal Health Information System - WAHIS), platforma dezvoltată de WOAH pentru colectarea și partajarea publică a datelor privind sănătatea animală la nivel mondial. 

Între ianuarie și iunie 2024, 55 de țări și teritorii au raportat 3.800 de focare la animalele sălbatice, cu peste 11.500 de cazuri înregistrate și 151 de specii de animale sălbatice afectate de opt boli. Potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), zece la sută dintre aceste specii sunt pe cale de dispariție. HPAI și ASF - două dintre bolile care au cel mai mare impact asupra animalelor domestice - au fost, de asemenea, responsabile pentru majoritatea focarelor raportate: 659 și, respectiv, 2.863. 

HPAI amenință animalele pe cale de dispariție 

HPAI a dus la moartea și sacrificarea în masă a peste 557 de milioane de păsări de curte din întreaga lume între 2005 și 2023, iar în 2024 a fost detectată pentru prima dată în regiunea Antarcticii.  

Mai multe boli ale animalelor amenință viața sălbatică, însă HPAI s-a dovedit a fi deosebit de periculoasă pentru animalele aflate în pericol de dispariție. De fapt, aceasta a afectat 13 din cele 15 specii în pericol menționate în raport, cu cazuri deosebit de alarmante raportate în Taipeiul chinezesc, unde au murit cinci lopătari cu față neagră, a căror populație este estimată la 2.200 de animale adulte. Alte cazuri notabile includ un caz la un șoim saker din Ungaria (cu o populație estimată între 12.200 și 29.800 de exemplare) și cazuri la 12 pinguini jackass din Africa de Sud (cu o populație estimată la 41.700 de exemplare, existentă numai în Africa de Sud). 

Deși HPAI afectează de obicei păsările domestice și sălbatice, aceasta a fost descoperită și la mai multe specii de mamifere sălbatice, ceea ce a stârnit îngrijorare cu privire la capacitatea sa crescândă de a se răspândi între specii și la potențialul său zoonotic. Experții au monitorizat îndeaproape această situație de-a lungul anilor. Până în prezent, HPAI a afectat doar ocazional oamenii: în principal persoane care lucrează sau trăiesc în contact strâns cu animalele, cu o capacitate limitată de transmitere de la om la om. 

Impactul extins al pestei porcine africane asupra faunei sălbatice 

Pesta porcină africană (PPA) este cea mai răspândită boală în fauna sălbatică, în ceea ce privește focarele raportate la WOAH în cursul perioadei, și a doua ca impact asupra animalelor pe cale de dispariție (1 din cele 15 specii pe cale de dispariție). 

PPA afectează în prezent milioane de porci și mistreți din întreaga lume. Având în vedere numărul semnificativ de decese și măsurile de izolare aferente - inclusiv restricțiile privind circulația și comerțul cu animale - PPA reprezintă o amenințare globală la adresa creșterii animalelor și a securității alimentare. De asemenea, eradicarea acesteia devine din ce în ce mai dificilă, deoarece în multe regiuni ale lumii s-a stabilit un ciclu epidemiologic silvatic (bazat pe viața sălbatică), se menționează în raport. 

În Filipine, 24 de porci Visayan, o specie care supraviețuiește până în prezent pe câteva insule din arhipelag, au murit din cauza PPA. WOAH avertizează că, dintr-o perspectivă mai largă, reducerea suinelor sălbatice ar putea reprezenta o problemă ecologică nu numai în ceea ce privește conservarea, ci și din cauza unei potențiale creșteri a tensiunilor dintre principalii prădători, care se confruntă cu un acces limitat la hrană în mediul lor natural. 

Raportul evidențiază interdependența fundamentală dintre ecosisteme. Sănătatea animalelor sălbatice este strâns legată de sănătatea altor animale, a mediului și chiar a oamenilor. Prin raportarea și monitorizarea bolilor din întregul spectru al sănătății animalelor, protejăm efectivele de animale, securitatea alimentară, biodiversitatea și sănătatea umană - investind în cele din urmă într-un viitor mai sănătos și mai durabil. 

Sursa: woah.org

 Articole cu același subiect: