Un nou studiu exploratoriu a relevat legături statistice între performanța câinilor ce detectează boli și scorurile lor la teste comportamentale și afective, constatând că, câinii mai „optimiști” tind să aibă o performanță mai bună în general la sarcinile de detecție, însă câinii „pesimiști” au prezentat o specificitate mai mare în detecția mirosului. Sharyn Bistre Dabbah de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, și colegii săi prezintă aceste descoperiri în revista PLOS One.

Cercetătorii în domeniul animalelor folosesc frecvent o metodă numită testarea biasului de judecată pentru a evalua stările emoționale ale animalelor. De exemplu, câinii pot fi antrenați să asocieze un anumit loc dintr-o cameră cu recompense, iar un alt loc cu absența recompenselor.

Atunci când le sunt prezentate locații intermediare unde o recompensă poate sau nu să fie prezentă, reacțiile câinilor sunt evaluate ca un indicator al stării lor emoționale. Câinii care tind să se grăbească spre locațiile intermediare, în speranța unei recompense, pot fi considerați a avea o stare emoțională mai „optimistă”.

Totuși, cercetările anterioare ce implicau testarea biasului de judecată au ignorat câinii implicați în detecția medicală – câini care pot utiliza mirosul pentru a depista boli sau pentru a ajuta persoanele cu afecțiuni cronice de sănătate, precum avertizarea unei persoane diabetice cu privire la scăderea glicemiei.

Acum, Bistre Dabbah și colegii săi au analizat asocierile statistice dintre scorurile la testele de bias de judecată, scorurile de evaluare comportamentală și scorurile la sarcinile de detecție medicală pentru 27 de câini de detecție medicală și 39 de câini în formare.

Analiza a arătat că, câinii mai „optimiști”, câinii mai vârstnici și cei care obțineau scoruri mai mari la testele ce evaluau încrederea, orientarea spre hrană și cei mai jucăuși tind să obțină scoruri mai mari la sarcinile de detecție. Totuși, printre câinii medicali complet antrenați, aceia care erau mai „pesimiști” au obținut un grad mai mare de specificitate în sarcinile de detecție a mirosului. Acest studiu nu stabilește relații cauzale și sunt necesare mai multe cercetări pentru a evalua mai departe aceste descoperiri.

Cu toate acestea, cercetătorii sugerează că aceste relații ar putea indica faptul că diferențele în stilurile de căutare ale câinilor și în performanța lor în sarcinile de detecție ar putea fi influențate de diferențe subiacente în procesele afective sau cognitive. Ei menționează că, în urma unor cercetări suplimentare, testarea biasului de judecată ar putea reprezenta un instrument de selecție promițător pentru câinii de detecție. Autorii adaugă: „Descoperirile noastre sugerează că animalele care manifestă răspunsuri mai „optimiste” într-un test de bias de judecată tind să demonstreze o abilitate generală mai mare, conform evaluării antrenorilor lor. Înțelegerea acestei legături ne-ar putea ajuta să instruim, să selectăm și să sprijinim mai bine câinii de detecție medicală de succes.”

Jurnal: Sharyn Bistre Dabbah et al, An exploratory study of associations between judgement bias, demographic and behavioural characteristics, and detection task performance in medical detection dogs, PLOS One (2025). DOI: 10.1371/journal.pone.0320158

Sursa: phys.org