Bolile transmise de vectori, odinioară limitate la sudul Europei, se răspândesc acum spre nord, punând presiune pe sănătatea animalelor și, indirect, pe cea a oamenilor. În ceea ce priveșe Mariea Britanie și Irlanda, schimbările climatice, călătoriile internaționale și tendințele de relocare a animalelor de companie peste granițe au redus bariera naturală oferită de geografia insulară a acestor țări.

Toby, un Labrador jucăuș, era un membru iubit al familiei Murphy. Când aceștia au observat zone fără păr și piele roșie și iritată pe labele și picioarele câinelui, s-au îngrijorat, dar au presupus că este ceva trecător. Un șampon medicamentos și o dietă modificată păreau să ajute. Totuși, iarna următoare, starea lui Toby s-a agravat: pierdea tot mai mult păr în jurul capului, slăbea rapid și avea ganglionii limfatici inflamați. Familia a cerut ajutor suplimentar la veterinar.

Analizele de sânge și probele de țesut au adus un rezultat neașteptat: Leishmania infantum, un parazit transmis prin mușcătura muștelor de nisip, întâlnit de obicei în sudul Europei.

Toby nu părăsise niciodată Regatul Unit, însă stăpânii lui vizitaseră cu câteva luni înainte Valea Jalón din Spania. Câinele nu fusese cu ei, dar s-a ridicat întrebarea: ar fi putut o muscă infectată sau un obiect contaminat să fi ajuns acasă în bagaje? Toby a fost tratat și s-a recuperat.

Acesta este un caz din trei episoade de leishmanioză canine raportate în Marea Britanie din 2019 până în prezent. Boala provoacă afecțiuni cronice și uneori fatale la câini și poate afecta și oamenii, mai ales pe cei cu un sistem imunitar slăbit. Deși era odinioară limitată la bazinul mediteranean, boala se extinde acum spre nordul Europei.

Bolile vectoriale – o amenințare în creștere

O preocupare tot mai mare în sănătatea veterinară și în cea publică este apariția bolilor transmise de vectori, adică de insecte precum muștele, țânțarii și căpușele. Acestea nu respectă granițele, ci se deplasează odată cu schimbările de climă și habitat.

Geografia insulară a Regatului Unit a oferit până acum o anumită protecție. Însă încălzirea globală, intensificarea călătoriilor internaționale și tendința de a adopta animale peste granițe reduc această barieră. 

Transportul internațional al animalelor și călătoriile de rutină cu animalele de companie sunt în prezent factori importanți pentru răspândirea unor boli care nu erau întâlnite până acum în Regatul Unit. Într-un grup mare de câini importați, mai mult de un sfert au fost testați pozitiv pentru afecțiuni rare pe plan local, inclusiv pentru viermii cardiaci (Dirofilaria immitis). Acesta este transmis prin țânțari și afectează inima și plămânii câinilor. Dacă în trecut era întâlnit doar în sudul Europei, acum este raportat și în Europa Centrală și de Est, cu cazuri sporadice și mai la nord sau vest.

Nici caii nu sunt scutiți. Piroplasmoza ecvină, transmisă de căpușe, poate provoca îmbolnăviri grave sau chiar moartea. Deși odinioară o problemă a sudului Europei, acum preocupă și industria cabalină britanică, odată cu extinderea habitatelor căpușelor și creșterea mișcării animalelor. În plus, prezența anticorpilor la unii cai din Marea Britanie și Irlanda arată că au fost expuși agentului patogen.

Când animalele și oamenii împart aceleași riscuri

Paraziți precum Echinococcus multilocularis, Leishmania infantum sau Dirofilaria immitis pot afecta și oamenii.

Echinococcus, de exemplu, poate fi purtat de câini fără simptome, dar ouăle eliminate prin fecale pot contamina solul, apa sau alimentele. Oamenii se pot infecta accidental, de exemplu prin contact cu câini infectați sau consumând legume nespălate.

Două specii ridică cele mai mari îngrijorări: Echinococcus granulosus, responsabil de chisturile hidatice, și E. multilocularis, care provoacă o formă mai gravă ce poate afecta ficatul și alte organe. În Marea Britanie, E. granulosus este prezent la nivel redus, cu cazuri izolate la câini importați sau din zone rurale. E. multilocularis nu a fost detectat, dar se află sub monitorizare activă. În Irlanda nu există cazuri confirmate, însă un caz raportat în 2019 la o femeie fără istoric de călătorie a sugerat posibilitatea ca parazitul să circule deja nedetectat.

În plus, în ultimii ani au fost raportate cazuri noi la cai și măgari în Marea Britanie și Irlanda. În 2020 a fost documentat primul caz de parazit cu formă chistică la măgari în Regatul Unit, iar în 2023 primul caz în Irlanda. De asemenea, cercetătorii investighează suspiciuni de Onchocerca cervicalis la poneii Connemara, care inițial păreau să sufere de o alergie obișnuită la mușcături de musculițe, dar au răspuns la tratamente antiparazitare.

Cum pot fi prevenite riscurile

Pentru a limita răspândirea paraziților și bolilor transmise de insecte în Marea Britanie și Irlanda, specialiștii recomandă mai multe măsuri:

• testarea animalelor înainte de import,
• monitorizarea vectorilor precum muștele, căpușele și țânțarii,
• testarea populațiilor locale de animale pentru a stabili o imagine clară a situației,
• informarea medicilor veterinari și a proprietarilor de animale despre riscurile asociate deplasărilor și importului.

Un pas esențial este abordarea One Health, care recunoaște legătura strânsă dintre sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului. Colaborarea între veterinari, medici, oameni de știință și factori de decizie poate ajuta la monitorizarea amenințărilor și la dezvoltarea unor strategii comune de prevenire.

Dacă se așteaptă până la apariția bolii, spun autorii, s-ar putea descoperi că paraziții s-au răspândit deja la animale, în comunități și chiar la oameni.

Sursa: phys.org