O specie de căpușă moale, prezentă în zone din Texas, ar putea avea un rol important în modul în care Statele Unite s-ar pregăti să răspundă pestei porcine africane (PPA) dacă virusul ar ajunge la porcii domestici sau sălbatici.

Cercetătorii de la Texas A&M College of Veterinary Medicine and Biomedical Sciences (VMBS), Texas A&M AgriLife Research și Department of Biology au analizat distribuția speciei Ornithodoros turicata, o căpușă moale originară din Texas și sud-vestul Statelor Unite. Studiul, publicat în revista Ecology and Evolution, a urmărit să determine unde sunt cele mai favorabile condițiile pentru supraviețuirea acestei căpușe și ce implicații ar putea avea acest lucru pentru pregătirea în cazul PPA.

Proiectul a fost coordonat de Dr. Meriam Saleh, profesor asistent clinic în cadrul Department of Veterinary Pathobiology al VMBS, și co-coordonat de Dr. Dee Ellis, medic veterinar în cadrul AgriLife Research și Department of Entomology.

Cercetătorii încearcă să stabilească dacă populațiile de O. turicata din Texas ar putea contribui la menținerea sau transmiterea virusului în cazul introducerii acestuia în SUA și cum ar putea acest risc să afecteze aprovizionarea cu alimente, comerțul și circulația animalelor de fermă peste granițe.

În prezent, PPA nu este prezentă în SUA, însă virusul circulă în Caraibe, Europa, Africa și anumite regiuni din Asia. Boala este foarte contagioasă la porci și este frecvent fatală, fiind asociată cu pierderi economice foarte mari în sectorul zootehnic.

De ce este importantă căpușa Ornithodoros turicata

PPA se răspândește în principal prin contact direct între porci infectați, furaje sau produse din carne contaminate și medii contaminate. În anumite regiuni din Africa, unde virusul este endemic, acesta este menținut în populațiile de animale sălbatice prin intermediul unor căpușe moi din același gen cu O. turicata.

Spre deosebire de căpușele tari întâlnite frecvent pe animale sau în vegetație, căpușele moi au un comportament diferit. Ele trăiesc în vizuini și adăposturi de animale, nu pe vegetație. Se hrănesc rapid, adesea timp de mai puțin de o oră, după care se retrag în crăpături.

„Aceste căpușe sunt foarte greu de observat. Se hrănesc noaptea, pot supraviețui ani de zile așteptând o altă masă de sânge și, cel mai important, pot trăi 10 ani sau mai mult”, a explicat Meriam Saleh.

Dacă virusul PPA ar ajunge la populațiile de porci și ar infecta, de asemenea, populațiile locale de căpușe, longevitatea acestora ar putea permite virusului să persiste chiar și după eliminarea animalelor infectate.

„Chiar dacă elimini porcii infectați, căpușele infectate ar putea reintroduce virusul atunci când sunt aduse animale noi”, a spus Meriam Saleh.

Unde ar putea supraviețui căpușa

Pentru a evalua mai bine acest risc, cercetătorii au utilizat modele ecologice de distribuție, prin care au estimat zonele în care condițiile de mediu sunt favorabile pentru O. turicata. Aceste informații pot contribui la planificarea activităților de supraveghere.

Modelul a indicat că cea mai mare parte a Texasului, cu excepția zonei estice, oferă condiții favorabile pentru această specie. Rezultatele au sugerat, de asemenea, posibilitatea unei extinderi spre nord și au identificat zone cu o favorabilitate ridicată în sud-estul statului Georgia, unde căpușa nu a fost documentată până în prezent.

Printre factorii de mediu care au influențat cel mai mult favorabilitatea habitatului s-au numărat temperaturile medii din lunile cele mai calde și nivelul de umiditate din perioadele cu cele mai mari cantități de precipitații.

Rezultatele pot contribui și la stabilirea zonelor în care ar trebui prioritizate colectarea căpușelor din teren și testarea în laborator în cadrul cercetărilor viitoare.

Schimbările pe termen lung ale temperaturii și umidității ar putea modifica, de asemenea, zonele în care căpușa poate supraviețui.

„Am putea vedea o extindere către zone noi. Însă nu doar căpușa răspunde la condițiile de mediu. Modificările în disponibilitatea gazdelor din fauna sălbatică ar putea influența dacă populațiile de căpușe se extind, se reduc sau își schimbă distribuția geografică”, a explicat Meriam Saleh.

Înțelegerea acestor dinamici este importantă pentru anticiparea viitoarelor zone cu risc.

Supravegherea trebuie realizată înaintea apariției unei probleme

Studiul evidențiază și importanța unei supravegheri proactive și orientate către zonele cu risc, în special de-a lungul graniței dintre SUA și Mexic și în regiunile cu populații numeroase de porci domestici sau mistreți.

Această activitate presupune identificarea zonelor în care este prezentă căpușa și îmbunătățirea metodelor de colectare

Deoarece căpușele moi trăiesc în vizuini și adăposturi, detectarea lor este dificilă prin metodele tradiționale. Cercetătorii folosesc în schimb capcane cu dioxid de carbon amplasate în vizuini. Dioxidul de carbon imită aerul expirat de o gazdă și atrage căpușele.

Accesul pe terenuri private, condițiile meteorologice și necesitatea de a evita perturbarea habitatelor naturale complică activitățile de detectare.

„O mare parte din supravegherea căpușelor este pasivă sau se bazează pe descoperiri întâmplătoare. Până când afli că există o problemă, aceasta se poate fi manifestat deja de luni de zile”, a declarat Meriam Saleh.

Căpușele ar putea menține virusul în mediu

În cazul introducerii PPA, transmiterea de la porc la porc ar determina probabil răspândirea inițială a virusului. Totuși, prezența unor căpușe capabile să transmită virusul ar putea prelungi durata unui focar și ar putea complica eforturile de eradicare.

Populațiile de mistreți adaugă un alt nivel de complexitate. Aceste animale sunt răspândite pe suprafețe mari și sunt dificil de controlat, putând acționa ca gazde care amplifică transmiterea virusului și ca legătură între populațiile domestice și cele sălbatice.

O industrie de peste 50 de miliarde de dolari ar putea fi afectată

În țările în care PPA a fost introdusă, focarele au dus la depopularea în masă a efectivelor, restricții comerciale pe termen lung și pierderi de miliarde de dolari.

Industria porcină din SUA contribuie anual cu peste 50 de miliarde de dolari la produsul intern brut al țării și susține peste 550.000 de locuri de muncă în sectoarele de producție, procesare și export. Statele Unite se numără printre principalii exportatori de carne de porc la nivel mondial, iar comerțul internațional depinde în mare măsură de menținerea statutului de țară fără boală.

În cazul detectării PPA în SUA, ar urma probabil interdicții imediate asupra exporturilor și măsuri de control la scară largă.

Cercetările continuă

Echipa continuă să studieze dacă exemplarele de O. turicata din Texas pot transmite PPA în condiții naturale de hrănire și cât timp poate persista virusul în interiorul populațiilor de căpușe.

Stabilirea unor colonii de căpușe în laborator și analizarea persistenței virusului vor ajuta cercetătorii să determine dacă aceste căpușe ar putea acționa ca rezervoare pe termen lung în cazul introducerii PPA în SUA.

Deși probabilitatea introducerii virusului rămâne incertă, consecințele ar fi semnificative. Cartografierea zonelor în care această căpușă ar putea supraviețui și îmbunătățirea metodelor de detectare pot contribui la pregătirea SUA înaintea apariției unei eventuale crize.

Articol: Christopher J. Butler et al, Range Modeling and Surveillance of Ornithodoros turicata Ticks: Implications for Detecting African Swine Fever Virus in the United States, Ecology and Evolution (2025). DOI: 10.1002/ece3.72738

Sursa: phsy.org