Universitatea de Medicină din Graz, Universitatea de Medicină Veterinară din Viena și HBLFA Raumberg-Gumpenstein desfășoară proiectul de cercetare „MikroWaSta”, prin care investighează rolul sistemelor de adăpare în sănătatea purceilor și în reducerea utilizării antibioticelor.

Apa de calitate este importantă pentru dezvoltarea purceilor, însă cercetătorii vor să afle mai multe despre microorganismele care se dezvoltă în mod natural în conductele sistemelor de adăpare și despre influența acestora asupra sănătății animalelor.

Primele săptămâni de viață, o perioadă importantă

Primele săptămâni sunt o etapă importantă pentru dezvoltarea purceilor. În perioada înțărcării și a trecerii de la laptele matern la hrana solidă, sistemul digestiv trece printr-o perioadă de adaptare.

Printre problemele întâlnite în creșterea purceilor se numără diareea, care poate fi provocată, printre altele, de anumite variante ale bacteriei Escherichia coli și de Clostridium perfringens.

În unele situații, tratamentul poate include antibiotice administrate prin apa de băut. Orice utilizare a substanțelor antimicrobiene poate contribui însă la apariția și răspândirea rezistenței antimicrobiene. Un caz deosebit de relevant este colistina, utilizată în medicina umană ca antibiotic de rezervă.

Din acest motiv, cercetătorii urmăresc dezvoltarea unor măsuri preventive care să contribuie la evitarea îmbolnăvirilor cât mai devreme.

Ce se întâmplă în conductele de apă?

Deși apa utilizată în creșterea animalelor trebuie să respecte cerințe ridicate de calitate, aceasta nu este sterilă și conține numeroase microorganisme. În anumite condiții, acestea se pot fixa pe suprafața conductelor și pot forma comunități stabile numite biofilme.

„Biofilmele sunt comunități microbiene naturale care se pot forma pe suprafețele conductelor de apă. Prin matricea protectoare pe care o formează, microorganismele din interior pot deveni mai rezistente la influențele externe”, explică Gernot Zarfel de la Institutul de Diagnostic și Cercetare pentru Igienă, Microbiologie și Medicină de Mediu al Universității de Medicină din Graz.

Potrivit cercetătorului, rolul biofilmelor în sistemele de adăpare din ferme și posibilitatea ca acestea să influențeze răspândirea microorganismelor relevante pentru sănătatea animalelor nu sunt încă suficient studiate. Proiectul MikroWaSta urmărește să contribuie la acoperirea acestei lacune.

„Vrem să înțelegem mai bine ce procese microbiene au loc în sistemele de adăpare și dacă anumite structuri, precum biofilmele, pot avea un rol în răspândirea agenților patogeni care provoacă diaree”, explică Doris Haas de la aceeași instituție. Ea subliniază că identificarea acestor legături este necesară pentru dezvoltarea unor măsuri de igienă mai bine direcționate.

Sunt analizate apa, biofilmele și probele de la animale

În cadrul proiectului, cercetătorii studiază sistemele de adăpare din ferme de creștere a purceilor și compară exploatații cu situații sanitare diferite.

Sunt analizate probe de apă, biofilm, fecale și furaje. Cercetătorii folosesc atât metode microbiologice clasice, cât și metode metagenomice

Metagenomica permite analizarea unor comunități microbiene întregi, nu doar a unor specii individuale de bacterii. Prin aceste metode pot fi identificate și gene relevante pentru rezistența la antimicrobiene și virulență.

O atenție deosebită este acordată identificării acelorași tulpini bacteriene în probe provenite din surse diferite. Astfel, cercetătorii încearcă să înțeleagă mai bine posibilele legături dintre conductele de apă, mediul în care sunt crescute animalele și starea lor de sănătate.

Rezultatele ar putea contribui la noi măsuri de igienă

Cercetarea urmărește să arate ce rol au biofilmele ca posibile rezervoare de microorganisme în sistemele de apă din ferme și cum se modifică în timp comunitățile microbiene.

„Scopul nostru este ca, printr-o mai bună înțelegere a proceselor microbiene din sistemele de adăpare, să contribuim la prevenirea timpurie a infecțiilor și la reducerea durabilă a utilizării antibioticelor”, spune Evelyne Selberherr de la Centrul pentru Știința Alimentelor și Medicină Veterinară Publică al Universității de Medicină Veterinară din Viena.

Rezultatele proiectului ar putea sta la baza unor măsuri de igienă și management adaptate mai bine condițiilor din ferme. Cercetătorii precizează că studiul nu pune sub semnul întrebării standardele de igienă existente, ci urmărește să ofere informații suplimentare pentru îmbunătățirea sănătății și prevenției în sistemele moderne de creștere.

Proiectul este finanțat de Ministerul Federal pentru Agricultură, Silvicultură, Climă și Protecția Mediului, Regiuni și Managementul Apelor (BMLUK) și reunește cercetarea veterinară, microbiologia și sănătatea publică în analiza factorilor care pot influența sănătatea purceilor.

Sursa: vetmeduni.ac.at