În cadrul unei prezentări susținute în cadrul ediției din 2025 a Convenției organizate de Asociația Americană de Medicină Veterinară (AVMA), desfășurată la Washington, DC, Andrew Simpson, specialist în cadrul rețelei VCA Animal Hospitals, a abordat o serie de tendințe discutabile din dermatologia veterinară, printre care și utilizarea probioticelor pentru tratamentul dermatitei atopice canine și a altor afecțiuni dermatologice.

Simpson a explicat că, deși în medicina veterinară există puține studii legate de efectul dermatologic al probioticelor, în medicina umană acestea s-au dovedit benefice în tratamentul dermatitei atopice la copii. Cercetătorii presupun că probioticele pot acționa prin modularea răspunsului imun, prin trecerea de la un profil dominat de limfocite T helper 2 (Th2), asociat cu dermatita atopică, către un răspuns mediat de limfocitele T helper 1 (Th1).

Totuși, rezultatele cercetărilor sunt inconsistente, ceea ce sugerează că eficacitatea probioticelor depinde de specie sau de tulpina utilizată.

Lactobacillus rhamnosus

Un studiu realizat de Universitatea din Florida a administrat tulpina GG de Lactobacillus rhamnosus femelelor de câine gestante, cu niveluri ridicate de imunoglobulină E (IgE), un factor asociat cu predispoziția la dermatită atopică. Administrarea a început în a treia săptămână de gestație și a continuat la pui până la vârsta de șase luni.

Rezultatele au arătat că L. rhamnosus a fost parțial eficient în prevenirea apariției dermatitei atopice, cu rezultate clinice variate, unii pui dezvoltând totuși boala. Beneficiile asupra funcției barierei cutanate au fost observate chiar și la trei ani după tratament. Totuși, nu s-a observat o reducere semnificativă a semnelor clinice, a precizat Simpson în cadrul sesiunii.

Lactobacillus paracasei K71

Un alt studiu din 2015 a comparat eficiența Lactobacillus paracasei K71 cu cea a cetirizinei în cazurile ușoare de dermatită atopică canină. Studiul a înregistrat o reducere similară a semnelor clinice: 38,1% pentru cetirizină față de 45,8% pentru probiotic, pe o durată de 12 săptămâni. De asemenea, pruritul a fost redus mai mult în grupul tratat cu probiotic (26,8%) decât în cel tratat cu antihistaminic (38,1%).

Simpson a remarcat că alegerea antihistaminicelor ca punct de comparație ridică semne de întrebare, întrucât acestea au, în general, o eficiență redusă. În opinia sa, ar fi fost mai relevant ca studiul să compare L. paracasei K71 cu tratamente precum steroizii, Cytopoint sau Apoquel, care au rate de succes mai mari.

Acesta a adăugat că ar fi interesant de analizat eficiența tulpinii K71 în cazurile severe, deoarece în formele ușoare evoluția clinică poate varia subtil pe parcursul săptămânilor sau lunilor.

Lactobacillus sakei

Un studiu realizat în 2015 a evaluat timp de 8 săptămâni utilizarea tulpinii Lactobacillus sakei probio-65 la câini cu forme severe de dermatită atopică. Rezultatele au indicat o reducere semnificativă a indicelui de severitate a bolii, cu scoruri mai mici pentru leziuni și prurit comparativ cu grupul placebo.

Enterococcus faecium

Un studiu din 2019 a evaluat efectele Enterococcus faecium (FortiFlora, Purina Pro Plan Veterinary Diets) administrat câinilor deja tratați cu oclacitinib (Apoquel, Zoetis). Scopul a fost să se determine dacă administrarea probioticelor permite reducerea dozei de oclacitinib sau eliminarea acestuia.

Rezultatele nu au arătat nicio diferență între grupul tratat cu E. faecium și cel placebo în ceea ce privește necesarul de oclacitinib.

Primește ultimele noutăți veterinare

Abonează-te la newsletterul săptămânal Veterinarul.ro

În fiecare luni îți trimitem pe e-mail cele mai importante știri și articole din domeniul veterinar.

Mă Abonez

Disbioza microbiotei intestinale și dermatita atopică

Un studiu publicat în 2025 a analizat legătura dintre probiotice și disbioza intestinală la câinii cu dermatită atopică. Studiul a implicat administrarea zilnică, timp de 16 săptămâni, a unui amestec format din Bifidobacterium animalis, Lactobacillus acidophilus și Enterococcus faecium, în concentrație de 50 milioane de unități formatoare de colonii per gram.

Analizele PCR ale microbiotei fecale realizate la început, la 8 și la 16 săptămâni au arătat că probioticele au contribuit la reducerea severității simptomelor clinice, corelând disbioza intestinală cu dermatita atopică canină.

Perspective și concluzii

Simpson a subliniat că studiile existente despre utilizarea probioticelor în scop dermatologic sunt limitate și inegale. O analiză retrospectivă publicată în iulie 2025 a evaluat 5 studii – 3 cu administrare orală și 2 topice – și a concluzionat că probioticele nu au avut un efect semnificativ asupra dermatitei atopice.

Simpson a menționat că este nevoie de mai multe studii bine controlate, care să compare probioticele cu produse deja cunoscute ca fiind eficiente. Acesta a adăugat că ar putea exista diferențe importante între genuri, specii, utilizarea unei singure tulpini versus a unui amestec, concentrații diferite sau administrarea în stadii diferite ale bolii.

În încheiere, Simpson a spus că legătura dintre sănătatea intestinală și sănătatea pielii pare să existe, dar încă nu este bine definită.

Resurse:

• Simpson A. Debunking derm fads. Presented at: American Veterinary Medical Association Convention; Washington, DC; July 18-22, 2025.
• Ohshima-Terada Y, Higuchi Y, Kumagai T, Hagihara A, Nagata M. Complementary effect of oral administration of Lactobacillus paracasei K71 on canine atopic dermatitis. Vet Dermatol. 2015;26(5):350-353.e74-e75. doi:10.1111/vde.12224
• Kim H, Rather IA, Kim H, et al. A double-blind, placebo-controlled trial of a probiotic strain Lactobacillus sakei Probio-65 for the prevention of canine atopic dermatitis. J Microbiol Biotechnol. 2015;25(11):1966-1969.
• Yamazaki C, Rosenkrantz W, Griffin C. Pilot evaluation of Enterococcus faecium SF68 as adjunctive therapy for oclacitinib-responsive adult atopic dermatitis in dogs. J Small Anim Pract. 2019;60(8):499-506. doi:10.1111/jsap.13042
• Song H, Mun SH, Han DW, et al. Probiotics ameliorate atopic dermatitis by modulating the dysbiosis of the gut microbiota in dogs. BMC Microbiol. 2025;25(1):228.

Sursa: dvm360.com