Rabia este o boală virală severă cauzată de virusul rabic, care aparține genului Lyssavirus. Acesta provoacă encefalită și poate afecta atât animalele, cât și oamenii. Dintre cele 12 specii distincte de Lyssavirus, virusul rabic clasic (RABV) este cel mai important pentru sănătatea publică și veterinară.

Transmiterea virusului rabic

Virusul rabic se răspândește prin saliva unui animal infectat, în special prin mușcături. Aproximativ 99% dintre cazurile umane sunt cauzate de mușcături ale câinilor infectați. După pătrunderea în organism, virusul rămâne la locul inițial de infecție (de exemplu, o rană provocată de mușcătură) pentru o perioadă variabilă înainte de a se deplasa prin nervi către creier, unde se multiplică. Ulterior, virusul migrează către glandele salivare, permițând transmiterea bolii înainte ca semnele clinice să devină vizibile.

Simptomele rabiei

Manifestările clinice ale rabiei depind de efectul virusului asupra creierului. Forma clasică a bolii se caracterizează prin modificări bruște ale comportamentului: animalele sălbatice își pierd teama naturală față de oameni și alte animale, devenind neobișnuit de prietenoase sau agresive. Pe măsură ce boala avansează, apar simptome precum: disfuncții cerebrale și ale nervilor cranieni, ataxie (lipsa coordonării mișcărilor), paralizie progresivă, convulsii, dificultăți de respirație și înghițire, salivație excesivă, comportament agresiv și automutilare.

Rabia este întotdeauna fatală odată ce simptomele apar. În unele cazuri, animalul poate muri brusc fără semne clinice evidente.

Diagnosticul și raportarea cazurilor

Rabia poate fi suspectată pe baza simptomelor, însă confirmarea necesită teste de laborator. Probele recoltate de la animale decedate trebuie trimise la laboratoare specializate conform recomandărilor Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH).

Orice mușcătură provocată de un animal domestic sau sălbatic trebuie investigată. Incidentul trebuie raportat unui medic veterinar, care va lua măsurile necesare. Persoana mușcată trebuie să consulte imediat un medic, iar rana trebuie spălată temeinic timp de cel puțin 15 minute.

Rabia figurează pe lista bolilor notificabile în Codul Sanitar pentru Animalele Terestre al WOAH, ceea ce impune autorităților veterinare naționale să raporteze cazurile de rabie într-un mod transparent și prompt.

Prevenirea și controlul rabiei

Vaccinarea câinilor este cea mai eficientă metodă de prevenire și eliminare a rabiei. Vaccinurile antirabice de înaltă calitate, conforme cu standardele WOAH, sunt disponibile și au demonstrat eficiență în numeroase campanii de combatere a bolii.

Pentru controlul rabiei, strategia optimă include:

Vaccinarea câinilor cu stăpân și a celor fără stăpân
Imunizarea orală a animalelor sălbatice prin momeli vaccinale, metodă care a avut succes în controlul rabiei la vulpi în Europa de Vest
Evitarea uciderii în masă a animalelor, care nu este o soluție eficientă din punct de vedere epidemiologic, etic sau economic

Impactul economic al rabiei și soluțiile viabile

Se estimează că doar 10% din fondurile utilizate în prezent pentru tratamentul postexpunere al persoanelor mușcate de câini turbați ar fi suficiente pentru ca serviciile veterinare naționale să elimine rabia la sursă – câinii infectați – prevenind astfel aproape toate cazurile umane la nivel global.

Prin măsuri eficiente de vaccinare și control, rabia poate fi eliminată în multe regiuni ale lumii, protejând atât sănătatea publică, cât și bunăstarea animalelor.

Sursa: woah.org

ARTICOLE CU ACELAȘI SUBIECT: