Un nou studiu coordonat de Universitatea Aberystwyth va investiga modul în care interacțiunile de zi cu zi dintre oameni și câinii din zonele rurale ale Țării Galilor ar putea contribui la răspândirea între specii a unui parazit care provoacă echinococoza sau boala hidatică.

În ciuda campaniilor de sănătate publică desfășurate de-a lungul mai multor decenii, parazitul responsabil de această boală, Echinococcus granulosus, este în continuare endemic în zona centrală a Țării Galilor. Regiunea este considerată un focar al bolii, care prezintă riscuri pentru bunăstarea animalelor de fermă, productivitatea fermelor și sănătatea oamenilor.

Cum se transmite parazitul

Câinii sunt gazde definitive pentru Echinococcus granulosus, în timp ce oile sunt, de regulă, gazde intermediare în Marea Britanie.

Ciclul parazitului continuă atunci când oile ingerează ouă eliminate prin fecalele câinilor. În organismul oilor se dezvoltă chisturi în diferite organe. Câinii se pot infecta din nou atunci când consumă resturi de organe provenite de la oi infectate, fie prin hrănire, fie prin consumul acestora după ce le găsesc, menținând astfel ciclul parazitului.

Oamenii pot deveni, la rândul lor, gazde accidentale. Infecția este dificil de tratat și poate provoca probleme grave de sănătate sau chiar deces. Prezența parazitului la câini reprezintă astfel și o problemă de sănătate publică.

Cercetarea va urmări câinii și interacțiunile din comunitățile agricole

Studiul va include activități de teren în zona centrală a Țării Galilor, pentru a analiza modul în care interacțiunile dintre oameni și câini în comunitățile agricole influențează transmiterea bolii hidatice între specii.

Cercetătorii vor utiliza zgărzi GPS pentru a urmări deplasările câinilor de fermă care circulă liber. De asemenea, vor analiza probe de fecale colectate de pe terenurile agricole pentru a afla ce consumă acești câini.

Echipa va colabora cu fermieri, medici veterinari, specialiști în sănătate publică și grupuri de proprietari de câini. Cercetătorii vor încerca astfel să înțeleagă și de ce mesajele transmise anterior prin campaniile de sănătate publică privind boala hidatică nu au avut rezultatele dorite.

„Această cercetare depășește supravegherea bolilor. Este vorba despre înțelegerea modului în care oamenii trăiesc împreună cu câinii și au grijă de aceștia și despre modul în care aceste relații se intersectează cu riscurile pentru mediu și sănătatea publică”, explică Keira Washtell, cercetătoare în cadrul Departamentului de Științe ale Vieții de la Universitatea Aberystwyth.

„Prin investigarea deplasărilor și stilului de viață al câinilor, precum și a percepțiilor comunității, ne propunem să identificăm strategii practice, adaptate la realitățile locale, pentru reducerea transmiterii zoonotice”, adaugă Keira Washtell.

Boala hidatică, o problemă care revine în atenție

Deși boala hidatică este în prezent relativ rară în Marea Britanie, aceasta are o importanță istorică în zona centrală a Țării Galilor. Există, de asemenea, dovezi că numărul cazurilor este din nou în creștere, ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare în regiunile în care creșterea animalelor și contactul apropiat cu câinii de lucru fac parte din viața de zi cu zi.

„Boala hidatică, deși este relativ rară în Marea Britanie în prezent, are o importanță istorică în zona centrală a Țării Galilor și există dovezi că boala este din nou în creștere, ceea ce reprezintă un motiv real de îngrijorare în zonele în care creșterea animalelor și contactul apropiat cu câinii de lucru fac parte din viața de zi cu zi”, afirmă Dr Gwenllian Rees, de la Facultatea de Științe Veterinare a Universității Aberystwyth.

Cercetarea va combina mai multe domenii, printre care geografia, parazitologia, epidemiologia și științele comportamentale. Scopul este o înțelegere mai bună a factorilor care stau la baza transmiterii bolii și a modului în care aceștia pot fi abordați.

„Abordarea transdisciplinară a acestui proiect, care reunește geografia, parazitologia, epidemiologia și științele comportamentale, ne va ajuta să înțelegem și să abordăm mai bine cauzele transmiterii bolii”, explică Dr Gwenllian Rees.

Prin analizarea relației dintre comportamentul oamenilor și factorii de mediu, cercetătorii speră să contribuie la dezvoltarea unor strategii mai eficiente de control al bolii și a unor intervenții de sănătate publică mai eficiente, sprijinind în cele din urmă eforturile de eradicare a parazitului.

Simptomele pot apărea după ani de la infectare

Dr Andrew Nelson, epidemiolog principal în cadrul Public Health Wales, face parte din echipa proiectului. Acesta subliniază că boala poate determina apariția unor chisturi la nivelul ficatului sau plămânilor, iar simptomele se pot dezvolta abia după mai mulți ani.

„Boala hidatică, care poate provoca chisturi în ficat sau plămâni, rămâne o problemă importantă de sănătate publică. Simptomele pot apărea după ani de zile, ceea ce înseamnă că riscurile pentru populație nu pot fi înțelese pe deplin doar prin studierea cazurilor umane”, spune Dr Andrew Nelson.

Potrivit acestuia, cercetarea multidisciplinară va contribui la identificarea factorilor care stau la baza infectării oamenilor chiar în comunitățile din Țara Galilor care prezintă cel mai mare risc de boală hidatică.

Cercetare în cadrul programului OneZoo

Studiul face parte din OneZoo, un program doctoral de formare desfășurat la nivelul Marii Britanii și finanțat de UK Research and Innovation (UKRI).

Programul reunește cercetători de la Universitatea Aberystwyth, Universitatea Cardiff, London School of Hygiene and Tropical Medicine și Queen’s University Belfast pentru a aborda amenințarea tot mai mare reprezentată de bolile zoonotice, adică bolile care pot fi transmise între animale și oameni.

Sursa: eurekalert.org