Texasul a ocupat, pentru prima dată, primul loc în ceea ce privește incidența dirofilariozei canine în SUA, cazurile fiind concentrate în partea de est a statului. Acestea sunt concluziile celui mai recent studiu la nivel național realizat de American Heartworm Society (AHS), publicat pe 7 aprilie.

Harta incidenței dirofilariozei din 2025 arată, de asemenea, că parazitul mortal s-a extins în zone mai reci, mai uscate și îndepărtate de Coasta Golfului și de sud-estul țării, unde clima este mai caldă și mai umedă. AHS estimează că cel puțin 1,1 milioane de câini din SUA sunt infectați cu dirofilaria.

Cea mai recentă hartă a incidenței dirofilariozei realizată de American Heartworm Society identifică mai multe zone recent extinse, cu rate moderate de infecție, aflate la mii de kilometri distanță de așa-numitele epicentre ale dirofilariozei.

AHS realizează un sondaj privind incidența dirofilariozei la fiecare trei ani, colaborând cu cabinetele veterinare și adăposturile care transmit date din testele de depistare a antigenului dirofilariozei efectuate pe parcursul anului precedent. Cel mai recent studiu a fost realizat la începutul anului 2026 și a cuprins date pe tot parcursul anului 2025.

Puțin peste o mie de cabinete veterinare și adăposturi pentru animale au participat la recentul studiu AHS, care a cuprins peste 1 milion de teste pentru dirofilaria canină.

Cabinete din Texas care au participat la studiul de incidență AHS au înregistrat, în medie, cel mai mare număr total de cazuri pozitive, fiecare clinică având în medie aproape 50 de câini pozitivi la dirofilaria. Acest lucru a reflectat o rată de 3,78% de câini pozitivi, comparativ cu 2,97% în 2022.

Topul celor 10 state cu cele mai multe cazuri este completat de Alabama, Arkansas, Florida, Georgia, Louisiana, Mississippi, Carolina de Nord, Carolina de Sud și Tennessee. Sondajul din 2026 nu a identificat niciun stat fără dirofilarioză.

Mai multe zone critice au prezentat o densitate a infecției cu viermi cardiaci semnificativ mai mare decât în sondajele anterioare, cu peste 100 de cazuri diagnosticate pe clinică, inclusiv estul Texasului, Florida Panhandle, sud-vestul Floridei, Carolina de Nord și de Sud și sudul Illinoisului, potrivit AHS.

Pe lângă transmiterea cifrelor, medicii participanți au completat un chestionar cu variante multiple

privind tendințele de incidență observate de la sondajul anterior, care a fost realizat la începutul anului 2023.

Aproape 3 din 5 medici (59%) au raportat că ratele de dirofilarioză din zonele lor au rămas stabile de la sondajul anterior. Aproximativ 19% dintre respondenți au observat creșteri, 22% au observat scăderi și doar 10% au raportat că nu au existat cazuri de dirofilarioză.

Rezultatele conturează imaginea unei amenințări persistente la adresa sănătății animalelor, care continuă să-și extindă aria de acoperire, chiar dacă multe cabinete veterinare raportează rate stabile, a declarat dr. Marisa Ames, președinta AHS și membră a Colegiului American de Medicină Internă Veterinară în cardiologie.

Zonele recent extinse cu rate moderate de infecție, definite ca fiind între șase și 25 de cazuri pe clinică, includ sudul Californiei, sud-vestul Colorado, centrul-estul Wisconsinului, vestul Virginiei și sudul Maine.

Datele recente ale sondajului au indicat, de asemenea, că în mai multe zone din statele vestice și montane din vest s-a înregistrat o creștere a cazurilor de la mai puțin de un caz pe clinică în urmă cu trei ani la trei până la cinci cazuri pe an. Aceste zone includ centrul statului Washington, nordul statului Idaho, nord-vestul statului Nevada și sud-estul statului Wyoming.

„O concluzie interesantă a sondajului AHS privind incidența dirofilariozei din 2026 a fost raportarea cazurilor de dirofilarioză în zone ale țării în care acestea nu fuseseră raportate anterior sau erau rare”, a spus dr. Ames. Exemple de astfel de locații sunt sud-vestul Colorado, centrul statului Washington, nordul statului Idaho, nord-vestul statului Nevada și sud-estul statului Wyoming.

Motivele pentru creșterile locale ale incidenței dirofilariozei canine sunt numeroase și adesea interconectate, a spus dr. Ames, indicând o combinație de factori:

• Populații în creștere de animale sălbatice infectate, cum ar fi coioții, care se mută în zone urbane
• Relocarea câinilor prin programe de adopție care transportă parazitul din regiuni endemice către regiuni cu risc mai scăzut
• Fenomene meteorologice severe, precum uraganele și inundațiile, care determină o creștere explozivă a numărului de țânțari
• Familiile care mută animale de companie neprotejate în zone cu transmisie ridicată

„De la uragane catastrofale care declanșează proliferarea țânțarilor și rate ridicate de transmitere a viermilor cardiaci până la erori umane și nerespectarea măsurilor de prevenire, factorii asociați cu ratele crescute de incidență a viermilor cardiaci în zonele de practică individuale sunt complecși”, a spus ea.

Datorită ciclului de viață îndelungat al viermilor cardiaci, schimbările în respectarea măsurilor de prevenire sau creșterile bruște ale populației de țânțari determinate de vreme durează de obicei cel puțin un an până să se reflecte în cifrele de incidență.

Mesajul transmis de AHS rămâne urgent, dar plin de speranță: dirofilarioza reprezintă un pericol grav la nivel național pentru câini (și pisici), dar poate fi prevenită aproape în totalitate cu medicamente adecvate.

AHS publică resurse pentru medicii veterinari și adăposturi, inclusiv strategii pentru gestionarea cu succes a pacienților cu dirofilarioză și ghiduri privind prevenirea și diagnosticarea dirofilariozei.

Sursa: avma.org