Cercetători de la Texas A&M College of Veterinary Medicine and Biomedical Sciences au identificat ADN-ul bacteriei Rickettsia typhi, responsabilă de tifosul murin transmis prin purici, în puricii colectați de pe pisici domestice din Rio Grande Valley, o regiune din sudul statului Texas unde sunt raportate constant numeroase cazuri de îmbolnăvire la oameni.

Rezultatele studiului, publicate în revista Parasites & Vectors, oferă informații despre agenții patogeni purtați de puricii de pisică și evidențiază legătura dintre sănătatea animalelor, sănătatea oamenilor și mediul înconjurător.

Tifosul murin transmis prin purici este o boală bacteriană care poate infecta oamenii atunci când fecalele puricilor care conțin bacteria Rickettsia typhi pătrund în organism printr-o mușcătură sau printr-o mucoasă. Boala poate fi tratată, de regulă, cu antibiotice.

În ultimii zece ani, numărul cazurilor a crescut constant în Texas, în special în partea de sud a statului. Potrivit Departamentului de Servicii de Sănătate al statului Texas, între 2008 și 2023 au fost raportate peste 6.700 de cazuri în această regiune.

„Ultima dată când tifosul transmis prin purici era foarte răspândit, șobolanii și puricii acestora reprezentau principalul rezervor și principalul vector al bolii. Acum, puricii de pe pisici contribuie și ei la această creștere”, afirmă Sujata Balasubramanian, cercetător asociat în cadrul VMBS și primul autor al studiului.

Deși Rio Grande Valley înregistrează în mod constant un număr ridicat de cazuri, există puține informații despre prezența bacteriei Rickettsia typhi la pisici și la puricii acestora în această zonă.

„Mulți oameni au pisici de companie și hrănesc sau îngrijesc și pisici fără stăpân. Deși se știe că puricii de pisică pot transporta și transmite bacteria, nu înțelegem suficient de bine cât de frecvent aceasta este prezentă la pisici și la puricii lor, nici măcar în zonele cu cele mai multe cazuri de tifos transmis prin purici”, spune Sujata Balasubramanian.

În cadrul cercetării, oamenii de știință au analizat puricii colectați de la 167 de pisici domestice pentru mai mulți agenți patogeni. ADN-ul bacteriei Rickettsia typhi a fost identificat în puricii proveniți de la șase dintre aceste pisici, oferind unele dintre primele date privind prezența bacteriei în populațiile de purici din regiune.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, bacteriile Bartonella henselae și Bartonella clarridgeiae atât în purici, cât și la pisici. Aceste bacterii sunt asociate cu boala zgârieturii de pisică, o infecție care poate fi transmisă de la pisici la oameni.

Deși bacteria Rickettsia typhi a fost detectată doar la puricii proveniți de la un număr redus de pisici, cercetătorii consideră că rezultatele completează informațiile disponibile despre agenții patogeni purtați de puricii de pisică într-o regiune unde continuă să apară cazuri la oameni.

Studiul nu a analizat direct modul în care bacteria este transmisă între pisici, purici și oameni, însă oferă o imagine mai clară asupra microorganismelor care circulă în populațiile de purici din această zonă.

Autorii subliniază și importanța abordării „One Health”, care pornește de la ideea că sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului sunt strâns legate între ele.

„Ca în cazul tuturor bolilor transmise de vectori, există numeroși factori implicați în transmiterea tifosului murin. Trebuie să înțelegem ecologia bolii, inclusiv interacțiunile dintre puricii potriviți și animale precum pisicile sau oposumii, care pot găzdui atât puricii, cât și bacteria. Oamenii devin gazde accidentale atunci când puricii înfometați ajung la noi în locul unui animal”, explică Sarah Hamer, profesor în cadrul Departamentului de Științe Veterinare Integrative al VMBS.

Potrivit cercetătorilor, mai mulți factori pot contribui la menținerea bolii în sudul Texasului.

„Există doar câteva zone din Statele Unite unde tifosul murin continuă să fie transmis în mod regulat, iar sudul Texasului este una dintre ele. Numărul mare de pisici de companie și de pisici fără stăpân sau sălbăticite, dificultățile economice care limitează accesul la produse pentru combaterea puricilor și temperaturile în creștere favorizează infestarea pisicilor cu purici și transmiterea bacteriei”, spune Sarah Hamer.

Deoarece boala depinde de interacțiunea dintre purici, animale, oameni și mediul înconjurător, cercetătorii consideră că înțelegerea acestor relații este importantă pentru identificarea riscurilor și dezvoltarea măsurilor de prevenire.

Deși pisicile nu dezvoltă, în general, forme grave de boală cauzate de Rickettsia typhi, controlul infestării cu purici rămâne o măsură importantă pentru protejarea sănătății animalelor și a oamenilor.

„Dacă reușim să reducem infestarea cu purici la pisici, scade și probabilitatea ca aceștia să se infecteze cu bacteria și să ajungă apoi pe oameni în locul animalelor”, afirmă Sarah Hamer.

Cercetătoarea subliniază că rezultatele studiului nu indică faptul că pisicile reprezintă un pericol direct pentru oameni, ci evidențiază importanța controlului populațiilor de purici.

„Puricii și alți ectoparaziți pot transmite agenți patogeni care îi pot îmbolnăvi atât pe animalele de companie, cât și pe oameni. Ținerea pisicilor în interior, unde nu intră în contact cu animalele sălbatice, și utilizarea tratamentelor împotriva puricilor și căpușelor recomandate de medicul veterinar pot reduce riscul de transmitere a bolilor”, spune Sarah Hamer.

Cercetătorii consideră că acest studiu reprezintă doar începutul unor investigații mai ample privind modul în care tifosul murin transmis prin purici circulă între animale, purici și oameni în sudul Texasului.

„Știm că șobolanii, puricii șobolanilor, pisicile, puricii de pisică și oposumii pot transporta bacteria Rickettsia typhi. Sunt necesare mai multe studii și mai multe probe”, afirmă Sujata Balasubramanian.

În continuare, cercetările vor urmări identificarea factorilor care influențează circulația bacteriei și modul în care riscurile diferă între animalele de companie, cele fără stăpân și cele sălbăticite.

„Având în vedere schimbările din populațiile de animale sălbatice, condițiile climatice și modul în care oamenii folosesc terenurile, doar monitorizarea continuă și cercetarea ne pot oferi datele necesare pentru a înțelege aceste riscuri în schimbare pentru sănătatea oamenilor și a animalelor”, concluzionează Sarah Hamer.

Articol: Sujata Balasubramanian et al, Rickettsia typhi, Bartonella henselae, and related zoonotic agents in fleas from domestic cats (Felis catus) from the Rio Grande Valley, Texas, Parasites & Vectors (2026). DOI: 10.1186/s13071-026-07421-1

Sursa: phys.org