Un nou studiu oferă dovezi că o răspândire a gripei aviare de la păsări la bovinele de lapte în mai multe state americane a dus acum la transmiterea de la mamifer la mamifer - între vaci și de la vaci la pisici și un raton.


„Aceasta este una dintre primele ocazii în care vedem dovezi ale transmiterii eficiente și susținute de la mamifer la mamifer a gripei aviare H5N1 înalt patogenă”, a declarat Diego Diel, profesor asociat de virusologie în cadrul Departamentului de medicină a populației și științe de diagnostic și director al Laboratorului de virusologie de la Centrul de diagnostic pentru sănătatea animalelor (AHDC) din cadrul Colegiului de medicină veterinară pentru Cornell Chronicle. 


Diel este coautor corespondent al studiului „Spillover of Highly Pathogenic Avian Influenza H5N1 Virus to Dairy Cattle”, publicat la 25 iulie în Nature.
Secvențierea întregului genom al virusului nu a evidențiat nicio mutație a virusului care ar duce la creșterea transmisibilității H5N1 la om, deși datele arată în mod clar transmiterea de la mamifer la mamifer, ceea ce este îngrijorător, deoarece virusul se poate adapta la mamifere, a declarat Diel.

11 cazuri din aprilie 2022


Până în prezent, 11 cazuri la om au fost raportate în SUA, primul datând din aprilie 2022, fiecare cu simptome ușoare: patru au fost legate de fermele de bovine și șapte au fost legate de fermele de păsări, inclusiv un focar de patru cazuri raportate în ultimele săptămâni în Colorado. Acești pacienți recenți s-au îmbolnăvit de aceeași tulpină identificată în studiu ca circulând la vacile de lapte, ceea ce i-a determinat pe cercetători să suspecteze că virusul provine probabil de la fermele de lapte din același județ.


Deși virusul are capacitatea de a infecta și de a se replica la oameni, eficiența acestor infecții este scăzută. „Îngrijorarea este că ar putea apărea potențiale mutații care ar putea duce la adaptarea la mamifere, la răspândirea la om și la o potențială transmitere eficientă la om în viitor”, a declarat Diel.
Prin urmare, este esențial să se continue monitorizarea virusului la animalele afectate și, de asemenea, la orice om potențial infectat, a spus Diel. Departamentul american al Agriculturii a finanțat programe pentru testarea H5N1, fără costuri pentru producători.

Testare și biosecuritate sporită

Testele timpurii, biosecuritatea sporită și carantinele în cazul unor rezultate pozitive ar fi necesare pentru a limita orice răspândire ulterioară a virusului, potrivit lui Diel.
Infecțiile cu H5N1 au fost detectate pentru prima dată în ianuarie 2022 și au dus la moartea a peste 100 de milioane de păsări domestice și a mii de păsări sălbatice în SUA. Oamenii de știință de la Cornell AHDC și de la Texas A&M Veterinary Medical Diagnostic Laboratory au fost printre primii care au raportat detectarea virusului la efectivele de vaci de lapte. Vacile au fost probabil infectate de păsările sălbatice, ceea ce a condus la simptome de apetit redus, modificări ale consistenței materiilor fecale, tulburări respiratorii și lapte anormal, cu scăderea pronunțată a producției de lapte.
Studiul arată un tropism ridicat al virusului (capacitatea de a infecta anumite celule) pentru glanda mamară și încărcături virale infecțioase ridicate eliminate în laptele de la animalele afectate. Virusul este eliminat prin pasteurizare, ceea ce a asigurat siguranța aprovizionării cu lapte. 


Folosind secvențierea întregului genom al tulpinilor virale caracterizate, modelarea și informațiile epidemiologice, cercetătorii au determinat cazuri de transmitere de la o vacă la alta atunci când vacile infectate din Texas au fost mutate într-o fermă cu vaci sănătoase din Ohio. Secvențierea a arătat, de asemenea, că virusul a fost transmis pisicilor, unui raton și păsărilor sălbatice care au fost găsite moarte în fermele afectate. Cel mai probabil, pisicile și ratonul s-au îmbolnăvit după ce au băut lapte crud de la vacile infectate.

Deși nu se știe cum au fost infectate păsările sălbatice, cercetătorii bănuiesc că ar fi putut rezulta din contaminarea mediului sau din aerosolii ridicați în timpul mulsului sau al curățării saloanelor de muls.
Kiril Dimitrov, director adjunct al agenției pentru microbiologie și cercetare și dezvoltare în cadrul Laboratorului de diagnostic medical veterinar Texas A&M, este, de asemenea, autor co-corespondent.
Printre coprimii autori se numără Leonardo Caserta, profesor asistent de cercetare și director asociat interimar al Laboratorului de Virusologie de la AHDC, și Elisha Frye, DVM '10, profesor asistent de practică, ambii în cadrul Departamentului de Medicină a Populației și Științe de Diagnostic; și Salman Butt, cercetător postdoctoral în laboratorul lui Diel. Printre coautorii Cornell se numără Melissa Laverack, Mohammed Nooruzzaman, Lina Covaleda, Brittany Cronk, Gavin Hitchener, John Beeby, Manigandan Lejeune și Francois Elvinger. 
Studiul a fost finanțat de AHDC, Ohio Animal Disease and Diagnostic Laboratory, Texas A&M Veterinary Medical Diagnostic Laboratory și USDA.

sursa: Cornell Chronicle

 Articole cu același subiect: