Ciprul, Lesotho și Mongolia sunt trei țări despărțite de peste 6.600 de kilometri, situate pe continente diferite. Cu toate acestea, potrivit unui articol publicat de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (WOAH), în 2026 toate trei s-au confruntat cu aceeași problemă: apariția pe teritoriul lor a unui serotip al febrei aftoase (FMD) care nu mai fusese depistat niciodată acolo.

Medicii veterinari și fermierii se confruntă de zeci de ani cu amenințarea febrei aftoase, în întreaga lume. Deși boala este rareori fatală, ea este extrem de contagioasă între animale și poate avea un impact major asupra sănătății și productivității acestora. În unele țări și regiuni, febra aftoasă a fost eradicată cu succes, iar astăzi este una dintre puținele boli pentru care Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (WOAH) recunoaște un statut oficial de țară liberă de boală, ceea ce permite țărilor să comercializeze și să exporte animale și produse de origine animală în condiții de siguranță.

Noul serotip de febră aftoasă, depistat recent în mai multe țări din Europa, Orientul Mijlociu și Asia, are un istoric aparte. Cunoscut sub numele de SAT 1, prescurtare de la Southern African Territories 1 (Teritoriile Africii de Sud 1), acesta a fost identificat pentru prima dată în 1948 și a fost asociat, de-a lungul timpului, cu sudul Africii. Deși a fost semnalat ocazional în unele țări din Orientul Mijlociu și din Europa între 1962-1965 și 1969-1970, SAT 1 a rămas multă vreme un serotip asociat în principal cu sudul Africii. Din 2025, febra aftoasă cauzată de SAT 1 a fost depistată tot mai des în zone aflate la mii de kilometri distanță de aria sa tradițională, generând îngrijorare în ultimele luni, atât din cauza distanței pe care pare să o fi parcurs într-un timp scurt, cât și din cauza impactului potențial semnificativ pe care l-ar putea avea asupra sănătății animalelor, asupra mijloacelor de trai și asupra economiilor.

Monitorizarea atentă a răspândirii febrei aftoase

Din februarie 2026, răspândirea FMD SAT 1 este monitorizată cu atenție sporită. La începutul anului, a fost raportată o creștere a focarelor în Africa de Sud, în timp ce Botswana, Eswatini, Lesotho, Zambia și Zimbabwe au început să transmită noi notificări. În unele cazuri, focarele au afectat zone recunoscute oficial ca fiind libere de febră aftoasă și au atras o atenție mediatică semnificativă la nivel local, din cauza impactului asupra deplasării animalelor și asupra producției de animale. Deși îngrijorătoare, prezența acestui serotip în regiune nu a fost neașteptată, având în vedere asocierea sa istorică cu sudul Africii.

Situația a fost diferită în alte părți ale lumii. Potrivit datelor oficiale raportate de membrii WOAH prin Sistemul Mondial de Informații privind Sănătatea Animală (WAHIS), Israel, Cipru, Palestina, China și Mongolia au raportat toate, în această ordine cronologică, prima apariție a FMD SAT 1 pe teritoriul lor, în cursul anului 2026. Același serotip fusese deja raportat pentru prima dată în Irak, Kuweit, Egipt și Azerbaidjan în 2025, tot în ordine cronologică a notificării oficiale către WOAH. După șaizeci de ani, SAT 1 a fost raportat din nou prin WAHIS în Turcia, Liban și Grecia, între 2025 și 2026. Aceste date joacă un rol important în înțelegerea amplorii amenințării și în sprijinirea țărilor și teritoriilor pentru a se pregăti în fața unor eventuale incursiuni ale febrei aftoase.

Pot fi implementate o serie de măsuri preventive, printre care biosecuritatea sporită, vaccinarea, controlul deplasării animalelor și supravegherea la frontiere. Totuși, toate aceste acțiuni necesită resurse, iar accesul la dovezi solide face mai ușoară, pentru guverne și pentru autoritățile din domeniul sănătății animale, justificarea și mobilizarea acestor resurse la timp.

Impactul febrei aftoase asupra animalelor, oamenilor și economiilor

Febra aftoasă afectează bovinele, porcinele, ovinele, caprinele și alte animale cu copite despicate, fără a face distincție între populațiile crescute în ferme și cele sălbatice. Odată ce boala este detectată într-o zonă, comerțul cu animale și produse de origine animală devine sever restricționat. Deoarece febra aftoasă este extrem de contagioasă, prevenirea răspândirii ulterioare devine o prioritate imediată. Acest lucru poate avea consecințe importante pentru fermieri și pentru mijloacele lor de trai. Totuși, impactul febrei aftoase nu este același în fiecare țară.

O evaluare recentă realizată de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a arătat că vulnerabilitatea economică asociată cu incursiunea FMD SAT 1 în Asia și Pacific este distribuită inegal. În timp ce economiile mari și diversificate sunt, în general, capabile să absoarbă șocurile macroeconomice rezultate, economiile mici, dependente de sectorul zootehnic, sunt mult mai vulnerabile. În aceste țări, pierderile ar putea ajunge până la 1% din PIB, în timp ce perturbările comerciale ar putea genera costuri egale sau mai mari decât pierderile directe de producție. În cazul unui focar de febră aftoasă, consecințele s-ar putea extinde astfel dincolo de sectorul zootehnic, transformându-se într-o criză la nivelul întregii economii.

Sursa: woah.org