Anxietatea în profesia veterinară

Ce este anxietatea și cum se simte

Anxietatea este, în esență, un mecanism de protecție. Este felul în care creierul nostru ne avertizează că există o posibilă amenințare sau că ne aflăm într-o situație incertă. În doze moderate, anxietatea ne ajută să fim atenți, să anticipăm problemele și să acționăm cu precizie.
În profesia veterinară, această stare poate apărea înaintea unei operații dificile, a unei consultații cu un proprietar exigent sau în perioadele cu volum mare de muncă.

Cum se manifestă anxietatea?

• fizic: tensiune musculară, respirație rapidă, puls crescut, transpirație, oboseală;

• emoțional: teamă difuză, îngrijorare constantă, iritabilitate, dificultăți de concentrare;

• cognitiv: gânduri repetitive de tipul „dacă greșesc?”, „și dacă nu reușesc?”, „ce o să creadă ceilalți?”

Anxietatea sănătoasă vs. anxietatea nesănătoasă

Nu orice anxietate este dăunătoare. De fapt, o anxietate sănătoasă este parte din performanță. Ea ne menține vigilenți, responsabili și atenți la detalii, calități esențiale pentru un medic veterinar.
Diferența dintre anxietatea sănătoasă și cea nesănătoasă ține de durată, intensitate și control.

Anxietatea sănătoasă apare, de pildă, înaintea unei operații complicate sau a unei evaluări profesionale. Este temporară, ne motivează să ne pregătim mai bine și dispare după ce trece momentul.

Anxietatea nesănătoasă, în schimb, persistă. Poate apărea chiar și fără un motiv clar, afectează somnul, starea de bine și relațiile, iar uneori duce la epuizare emoțională. În această formă, mintea rămâne prinsă într-un flux constant de „ce-ar fi dacă?”, pierzând contactul cu realitatea prezentă.

Anxietatea devine problematică atunci când începe să ocupe spațiul dintre evenimente , când ne îngrijorăm continuu, anticipăm scenarii negative și ne simțim încordați chiar și în momentele de repaus. În aceste situații, ea nu ne mai protejează, ci ne consumă.

Cum se simte anxietatea în viața unui medic veterinar

Pentru mulți veterinari, anxietatea nu apare brusc, ci se instalează pe nesimțite. Poate începe cu o neliniște ușoară înaintea unei operații, cu gânduri care revin seara despre pacienții din ziua trecută sau cu senzația că, oricât ai face, „nu e niciodată destul”. În timp, mintea rămâne mereu în alertă, iar corpul nu mai știe să se relaxeze.

Anxietatea se poate manifesta în multe feluri: uneori prin iritabilitate față de colegi sau clienți, alteori prin tendința de a evita situațiile dificile, teama de a greși sau o oboseală care nu dispare nici după odihnă. Poate însemna și pierderea bucuriei pentru meserie, când fiecare zi de lucru se simte ca o cursă împotriva timpului, nu ca o alegere din pasiune.

A recunoaște aceste trăiri nu este un semn de slăbiciune, ci de curaj. Conștientizarea lor este primul pas spre recâștigarea echilibrului interior și a încrederii în propriile resurse.

Strategii de conectare și gestionare a anxietății

Scopul nu este să „eliminăm” anxietatea, ci să o îmblânzim și să ne reconectăm la realitate. Câteva tehnici simple pot face diferența în momentele de intensitate emoțională.

Respirația conștientă

Respirația este puntea dintre corp și minte. În situații de stres, respirația devine rapidă și superficială, ceea ce întreține starea de alertă.

Tehnica de bază:

• Inspiră lent pe nas timp de 4 secunde,

• Ține aerul 4 secunde,

• Expiră lent pe gură timp de 6–8 secunde.

Repetată de 3–4 ori, această secvență trimite creierului semnalul că „pericolul a trecut” și reduce ritmul cardiac.

Tehnica 5–4–3–2–1

Este o metodă de ancorare  în prezent, utilă atunci când mintea fuge în scenarii anxioase.

Privește în jur și identifică:

• 5 lucruri pe care le poți vedea,
• 4 lucruri pe care le poți atinge,
• 3 lucruri pe care le poți auzi,
• 2 lucruri pe care le poți mirosi,
• 1 lucru pe care îl poți gusta.

Această tehnică scurtează ciclul gândurilor intruzive și readuce controlul atenției în „aici și acum”.

Îngrijirea de sine

Un medic veterinar nu este doar un profesionist, ci și un om care are nevoie de echilibru, odihnă și sens. Într-un domeniu în care grija față de ceilalți este constantă, a-ți oferi și ție îngrijire devine esențial. Nu este un semn de egoism, ci de respect față de tine și față de munca pe care o faci.

Iată câteva recomandări care pot aduce mai multă liniște și claritate în fiecare zi:

• Stabilirea limitelor clare și sănătoase între viața profesională și cea personală – lasă grijile de serviciu la cabinet și oferă-ți momente în care să fii doar tu, fără rolul de medic.
• Micro-pauze de 3–5 minute între consultații – o gură de apă, o respirație conștientă, o scurtă întindere a corpului pot face minuni pentru resetarea minții.
• Reconectare cu tine – sport, yoga, plimbări, artă sau orice activitate care te ajută să te regăsești și să îți amintești de ce faci această profesie.
• Comunitate și sprijin – vorbește cu colegii despre ceea ce simți, chiar și despre momentele mai grele. De multe ori, simplul fapt de a fi ascultat poate aduce ușurare. Iar dacă te simți copleșit, nu ezita să cauți sprijinul unui psiholog. A cere ajutor nu înseamnă că nu poți face față, ci că alegi să ai grijă de tine, la fel cum ai grijă de fiecare pacient.

Anxietatea nu este un dușman de învins, ci un semnal care ne cere grijă, echilibru și umanitate. Într-o profesie dedicată îngrijirii celorlalți, a învăța să ai grijă de tine devine un act de responsabilitate profesională.

A fi medic veterinar înseamnă curaj, compasiune și reziliență. Dar înseamnă și a-ți recunoaște vulnerabilitatea, a cere ajutor când e nevoie și a-ți oferi permisiunea de a respira.
Pentru că înainte de a fi medic, ești om  iar de acolo începe adevărata vindecare.

Resurse și sprijin

A învăța să gestionezi anxietatea este un proces, nu o competiție. Sprijinul potrivit ,fie prin informație, fie prin oameni ,poate face o diferență semnificativă. Iată câteva resurse care te pot ghida în această călătorie de echilibru și autocunoaștere:

 Cărți recomandate:

1. Cum să îți controlezi anxietatea. Ia tot ce e mai bun din griji, stres și temeri – Bret A. Moore
2. Cine sunt eu? – Andrei Vulpescu & Gabriela Dumitriu
3. Îmblânzirea anxietății. Cum să oprim spirala îngrijorării și a fricii ca să ne vindecăm mintea – Judson Brewer

Organizații :

• DepreHUB – primul hub antidepresie din România, oferă servicii de screening, evaluare, grupuri de suport și intervenții psiho-emoționale pentru depresie și anxietate. DepreHUB pune la dispoziție o linie de asistență telefonică gratuită și confidențială, disponibilă 24/7, la numărul 0374 456 420

• Centrul Social de Psihoterapie – oferă sprijin psihologic individual și de grup, adaptat profesioniștilor din domenii solicitante.

• Cortul Terapeutic – un spațiu sigur și empatic pentru dialog, reflecție și reconectare cu sine.

• Mental Health for Romania — organizație dedicată conștientizării sănătății mintale și facilitării accesului la servicii psihologice

În loc de concluzie

A fi medic veterinar înseamnă curaj, compasiune și reziliență. Dar înseamnă și a-ți recunoaște vulnerabilitatea, a cere ajutor când e nevoie și a-ți oferi permisiunea de a respira.
Pentru că înainte de a fi medic, ești om, iar de acolo începe adevărata vindecare.

Și vindecătorii au nevoie de timp pentru a se vindeca.