Tulburările articulației temporo-mandibulare (TMJ), articulația care leagă mandibula de craniu, sunt cunoscute pentru impactul pe care îl pot avea asupra stării de sănătate a câinilor. Aceste afecțiuni pot provoca durere și pot afecta activități obișnuite precum hrănirea, consumul de apă, vocalizarea sau folosirea normală a gurii.

În ultimii ani, tratamentul unor afecțiuni ale acestei articulații, inclusiv tumorile canceroase, bolile inflamatorii severe și artrita septică, a înregistrat progrese importante. Acum, Spitalul Universitar Veterinar William R. Pritchard din cadrul Universității California, Davis (UC Davis) a introdus un nou protocol pentru diagnosticarea afecțiunilor TMJ.

În anul 2023, dr. Boaz Arzi, coordonatorul Serviciului de Stomatologie și Chirurgie Orală al spitalului, a devenit primul membru non-medic uman al Societății Americane a Chirurgilor TMJ. Prin intermediul acestei colaborări, el a intrat în contact cu chirurgi orali din medicina umană care utilizează de mai mulți ani nano-artroscopia ca metodă standard de îngrijire.

Artroscopia presupune introducerea unei camere video de dimensiuni foarte mici în interiorul unei structuri anatomice, permițând examinarea directă a acesteia. În cazul articulației temporo-mandibulare, metoda oferă posibilitatea observării structurilor interne și recoltării de probe de țesut pentru biopsii.

„Acest tip de imagistică poate fi extrem de valoros pentru observarea structurii osoase și a țesuturilor moi”, a declarat dr. Boaz Arzi. El a explicat că tomografia computerizată și tomografia cu emisie de pozitroni nu permit vizualizarea suprafețelor articulare și a membranei sinoviale care înconjoară articulația și nici realizarea unei biopsii tumorale.

Pentru a adapta această tehnologie la medicina veterinară, dr. Boaz Arzi și dr. Stephanie Goldschmidt, împreună cu colegii lor din cadrul Serviciului de Stomatologie și Chirurgie Orală, au colaborat cu dr. Po-Yen Chou și dr. Barbro Filliquist din cadrul Serviciului de Chirurgie Ortopedică al spitalului.

Rezultatele cercetării au fost publicate recent în revista Frontiers in Veterinary Science. Studiul urmărește utilizarea tehnologiei de la testele inițiale realizate pe cadavre până la aplicarea clinică la câini de talie medie și mare.

Până în prezent, toate cele patru cazuri evaluate prin această metodă au oferit rezultate pozitive.

„Fiecare dintre aceste cazuri a evidențiat descoperiri importante”, a declarat dr. Boaz Arzi. El a precizat că examinarea articulației prin această metodă a permis identificarea unor modificări care nu au mai fost observate anterior și că într-unul dintre cazuri a fost diagnosticată o formă de artrită imun-mediată a articulației temporo-mandibulare, afecțiune care nu fusese observată anterior în această formă clinică la câini.

Potrivit dr. Boaz Arzi, UC Davis este în prezent singura instituție care utilizează nano-artroscopia pentru articulația temporo-mandibulară în practică clinică veterinară. În acest context, universitatea a organizat recent primul atelier dedicat artroscopiei TMJ pentru medici rezidenți și bursieri în chirurgie orală și maxilo-facială de la Universitatea Wisconsin, Universitatea Pennsylvania și Universitatea Cornell.

Articulația temporo-mandibulară este foarte îngustă, având un spațiu redus între cele două oase care o formează. Aparatul utilizat are un diametru de doar 1,9 milimetri și poate fi introdus printr-o incizie mică realizată la nivelul mandibulei câinelui.

În prezent, nu există echipamente similare pentru câinii de talie mică sau pentru pisici. Potrivit dr. Boaz Arzi, pentru utilizarea acestei tehnici la pisici ar fi necesară dezvoltarea unei tehnologii bazate pe fibre optice de dimensiuni și mai reduse.

Deocamdată, nano-artroscopia este utilizată în medicina veterinară exclusiv pentru diagnostic. În medicina umană, aceeași tehnologie este folosită și pentru intervenții terapeutice, inclusiv repararea leziunilor discului articular sau corectarea chirurgicală a deplasării acestuia. Dr. Boaz Arzi și-a exprimat speranța că astfel de aplicații vor putea fi integrate și în medicina veterinară în viitor.

Sursa: vetmed.ucdavis.edu