Un studiu realizat de Royal Veterinary College (RVC) prin programul VetCompass a arătat că tăierea ghearelor este o procedură foarte des întâlnită la câinii din Marea Britanie și recomandă instruire și educație suplimentară pentru a sprijini medicii veterinari și proprietarii în îngrijirea corectă a ghearelor, cu scopul de a susține bunăstarea animalelor. Cercetarea, cea mai amplă de acest tip, a identificat și rase precum Chihuahua și Beagle care au o nevoie mai mare de tăiere a ghearelor față de altele.

Tăierea ghearelor este importantă pentru bunăstarea câinilor, deoarece ghearele prea lungi pot provoca durere și probleme de mobilitate, ceea ce poate duce la răni sau infecții și poate afecta calitatea vieții. Cercetări anterioare ale RVC au arătat că ghearele crescute excesiv sunt o problemă frecventă, ocupând locul patru în lista afecțiunilor diagnosticate la câinii aflați sub îngrijire veterinară primară în Marea Britanie în 2019. Cu toate acestea, domeniul îngrijirii ghearelor este unul dintre cele mai puțin finanțate în cercetarea canină.

Pentru a acoperi aceste lipsuri, noul studiu, realizat în colaborare cu Universitatea din Edinburgh și Scotland’s Rural College, a analizat modul în care factori precum rasa, greutatea, vârsta și sexul influențează frecvența tăierii ghearelor la câini.

Folosind date din programul VetCompass al RVC, dintr-un eșantion aleatoriu de 2.440 de cazuri de tăiere a ghearelor, selectate din peste 2 milioane de câini aflați sub îngrijire veterinară primară în Marea Britanie în 2019, s-a constatat că 5,64% dintre câini (mai mult de unul din douăzeci) au avut ghearele tăiate cel puțin o dată pe an. Pentru mai mult de jumătate dintre aceștia (59,40%), tăierea ghearelor a fost motivul principal al vizitei la veterinar.

Cele mai frecvente motive clinice pentru vizitele veterinare legate de tăierea ghearelor au fost ghearele crescute excesiv sau încarnate (12,66%) și ghearele rupte (8,84%), ceea ce sugerează că această zonă de îngrijire necesită mai multă atenție clinică și de cercetare.

Anumite rase s-au dovedit mai predispuse să necesite tăierea ghearelor. Comparativ cu câinii metiși, cele mai mari procente au fost la Chihuahua (13,29% pe an), Beagle (12,58%), Greyhound (11,98%) și Pug (9,36%).

Câinii cu forme ale craniului diferite de lungimea medie au prezentat un risc crescut. Rasele cu bot scurt, cum sunt Pug, Bulldog francez și Shih Tzu, au fost de 1,67 ori mai predispuse să aibă nevoie de tăierea ghearelor, iar rasele cu bot lung, cum sunt Greyhound și Whippet, de 1,32 ori mai predispuse, comparativ cu rasele cu bot de lungime medie, cum sunt Labrador Retriever și English Springer Spaniel. Câinii cu picioare scurte și adesea curbate (rase condrodistrofice) au fost de 1,44 ori mai predispuși la tăierea ghearelor față de cei cu picioare drepte.

Vârsta și greutatea au influențat de asemenea această procedură. Câinii tineri, între 1 și 2 ani, au fost cei mai predispuși să treacă prin tăierea ghearelor. Câinii mici, sub 10 kg, au avut șanse mai mari de a avea ghearele crescute excesiv comparativ cu cei mari, de peste 40 kg.

Aceste rezultate oferă informații despre caracteristicile câinilor care pot necesita tăieri regulate ale ghearelor pentru protejarea bunăstării lor. Acest lucru subliniază importanța ghidurilor veterinare adaptate fiecărei rase și a unei monitorizări atente.

Frecvența ridicată a tăierii ghearelor în practica veterinară primară indică și necesitatea includerii îngrijirii ghearelor în formarea studenților la medicină veterinară și asistență veterinară, precum și a unor protocoale clare și educație pentru proprietari.

„Acest nou studiu VetCompass arată că unele rase de câini au de peste două ori mai multă nevoie de tăierea ghearelor decât altele. Aceasta arată cât de distincte au devenit rasele și sugerează că ne apropiem de momentul în care nu ar trebui să le mai considerăm toate ca fiind aceeași specie”, a spus Dan O’Neill, profesor asociat de epidemiologie a animalelor de companie la RVC.

„Când mi s-a propus subiectul tăierii ghearelor pentru teza mea de master, am subestimat importanța lui. Părea doar o procedură de rutină din practica veterinară zilnică. Dar, citind fișele clinice, mi-am dat seama că îngrijirea ghearelor nu este doar o chestiune de toaletare, ci o problemă reală de bunăstare care merită mai multă atenție în formarea veterinară și în educația proprietarilor”, a spus Lavin Ahmed, medic veterinar și președinte al Protecting Animals in Kurdistan Organization (PAKO).

Sursa: veterinary-practice.com