Un nou studiu de imagistică cerebrală realizat de grupul de cercetare ELTE NAP Canine Brain Research a arătat că vârsta și forma creierului influențează cât de puternic sunt conectate regiunile olfactive din creierul câinilor. Cercetătorii au utilizat imagistica prin rezonanță magnetică funcțională în stare de repaus (resting-state fMRI) pe câini treji, pentru a cartografia conectivitatea funcțională olfactivă. Publicat în revista Scientific Reports, acest studiu marchează prima explorare a acestei rețele la câini și modul în care aceasta se corelează cu caracteristicile individuale.

Oamenii s-au bazat de mult timp pe simțul olfactiv al câinilor, însă știm surprinzător de puțin despre modul în care creierul acestora îl susține.

„Numeroase studii comportamentale au arătat că diferențele individuale influențează cât de bine adulmecă un câine,” spune autoarea principală Asami Nakaimuki, doctorandă în cadrul Departamentului de Etologie, Universitatea Eötvös Loránd (ELTE). „Însă nu știam dacă aceste diferențe individuale se reflectă și în rețeaua cerebrală.” 

Cercetătorii au descris pentru prima dată o rețea de conectivitate funcțională între regiunile olfactive ale creierului, folosind o tehnică specială numită fMRI în stare de repaus, în care câinii nu făceau nimic, ci doar stăteau nemișcați timp de opt minute. Rețeaua identificată corespundea parțial cu conexiunile anatomice raportate anterior. Rezultatele au arătat că, câinii mai tineri și cei cu creiere mai alungite prezentau conectivități funcționale mai puternice în regiunile olfactive decât câinii mai în vârstă și cei cu forme mai rotunjite ale creierului. Nu au fost identificate diferențe între femele și masculi. „Aceste rezultate se aliniază cu concluziile studiilor comportamentale anterioare,” explică autorul principal Attila Andics, co-coordonator al grupului de cercetare. „La fel ca la oameni, sensibilitatea olfactivă a câinilor scade odată cu vârsta. De asemenea, rezultatele noastre susțin ideea că rasele cu cap alungit obțin scoruri mai bune la testele de miros.”

Interesant este faptul că echipa a descoperit o comunicare deosebit de puternică între părțile stângă și dreaptă ale acelorași regiuni olfactive ale creierului, un tipar observat și la rozătoare, dar și la oameni născuți fără simțul mirosului.

„Este posibil ca acesta să fie un tipar de bază în creierul mamiferelor,” spune Nakaimuki.

„Câinii sunt faimoși pentru nasul lor fin, iar acum știm că lungimea nasului și, implicit, forma creierului, contează,” rezumă Enikő Kubinyi, șefa Departamentului de Etologie de la Universitatea Eötvös Loránd.

„Lungimea nasului influențează nu doar dimensiunea epiteliului olfactiv, ci și forma creierului și comunicarea dintre regiunile cerebrale implicate în simțul mirosului. Următorul pas este să analizăm ce se întâmplă cu aceste rețele atunci când câinele își folosește efectiv nasul, adică atunci când detectează un miros.”

Jurnal: Asami Nakaimuki et al, Dogs' olfactory resting-state functional connectivity is modulated by age and brain shape, Scientific Reports (2025). DOI: 10.1038/s41598-025-95123-6

Sursa: phys.org