În numărul din 1 decembrie 2025 al revistei American Journal of Veterinary Research a fost publicat un articol amplu semnat de Mushtaq A. Memon (BVSc, PhD, DACT) și Huisheng Xie (DVM, PhD), dedicat unuia dintre cele mai discutate subiecte ale ultimilor ani: medicina veterinară integrativă (Integrative Veterinary Medicine – IVM). Articolul apare în contextul adoptării recente, de către American Veterinary Medical Association (AVMA), a unei politici revizuite privind medicina veterinară complementară, alternativă și integrativă, semn al interesului clinic și academic tot mai mare pentru aceste abordări.

Ce este medicina veterinară integrativă

Autorii definesc medicina veterinară integrativă drept „o abordare comprehensivă a îngrijirii animalelor, care combină medicina veterinară convențională cu terapii complementare și alternative, precum acupunctura, chiropractica, reabilitarea fizică, nutriția integrativă și fitoterapia”. Spre deosebire de termenii mai vechi – „alternativ” sau „holistic” – conceptul de integrativ subliniază ideea de colaborare cu medicina bazată pe dovezi, nu de substituire a acesteia.

De ce câștigă teren medicina veterinară integrativă

Articolul arată că interesul pentru terapiile complementare a crescut semnificativ atât în medicina umană, cât și în cea veterinară. Datele citate indică:

• o creștere constantă a utilizării terapiilor complementare în rândul populației;
• un număr tot mai mare de publicații veterinare care analizează acupunctura, medicina tradițională chineză, produsele botanice, reabilitarea și nutriția funcțională;
• o cerere crescută din partea proprietarilor de animale, în special pentru managementul durerii cronice, bolilor neurologice, ortopedice și oncologice.

Autorii subliniază însă că popularitatea nu echivalează automat cu validarea științifică, iar integrarea acestor metode trebuie să fie ghidată de dovezi, siguranță și etică profesională.

Principalele modalități analizate

Acupunctura

Considerată „coloana vertebrală” a medicinei veterinare integrative, acupunctura este și terapia complementară cu cel mai solid corp de dovezi. Studiile citate indică beneficii în:

• recuperarea postoperatorie;
• afecțiuni neurologice (ex. hernie de disc);
• managementul durerii cronice și al inflamației.

Mecanismele propuse includ activarea sistemului nervos central, eliberarea de endorfine, modularea inflamației și stimularea regenerării tisulare. 

Reabilitarea fizică veterinară

Un domeniu în expansiune accelerată, reabilitarea fizică este utilizată tot mai frecvent la:

• pacienți postchirurgicali;
• animale geriatrice;
• afecțiuni musculoscheletale și neurologice.

Autorii evidențiază rolul central al exercițiilor terapeutice, hidroterapiei, fotobiomodulării și electrostimulării, integrate într-un plan individualizat.

Terapiile manuale și masajul

Manipularea țesuturilor moi, masajul și tehnicile de tip chiropractic sunt descrise ca metode cu potențial benefic în reducerea durerii și îmbunătățirea mobilității, deși numărul studiilor clinice controlate rămâne limitat.

În special în medicina ecvină, aceste terapii sunt larg utilizate, inclusiv din considerente legate de restricțiile farmacologice la animalele de performanță.

Nutriția integrativă

Nutriția este prezentată ca un pilon al medicinei integrative. Abordarea integrativă presupune:

• evaluare nutrițională individuală;
• ajustarea dietei în funcție de boală, vârstă și nivel de activitate;
• integrarea suplimentelor cu rol antiinflamator, metabolic sau de susținere a recuperării.

Autorii subliniază legătura strânsă dintre nutriție, obezitate, inflamație cronică și bolile degenerative.

Medicina botanică și fitoterapia

Fitoterapia veterinară este analizată cu prudență. Deși numeroase plante au efecte demonstrate (ex. silimarina în afecțiuni hepatice), autorii avertizează asupra:

• variabilității concentrațiilor;
• riscului de interacțiuni medicamentoase;
• lipsei de standardizare în multe produse comerciale.

Integrarea fitoterapiei trebuie făcută doar de medici veterinari instruiți, cu monitorizare atentă. 

Articolul publicat în American Journal of Veterinary Research nu promovează medicina integrativă ca alternativă la medicina convențională, ci ca o extensie atent evaluată a acesteia.

Autorii insistă asupra:

• colaborării interdisciplinare;
• utilizării terapiilor complementare doar atunci când sunt sigure și justificate;
• nevoii de educație continuă și cercetare clinică riguroasă.

sursa: