În ultimii ani, tot mai multe animale se confruntă cu boli cronice similare celor întâlnite la oameni. Un nou studiu propune un model care analizează legătura dintre factorii genetici, mediul în schimbare și sănătatea animalelor, oferind o perspectivă mai clară asupra motivelor pentru care aceste afecțiuni sunt în creștere la atât de multe specii.

La nivel global, tot mai multe animale, de la animale de companie la animale de fermă și specii marine, dezvoltă afecțiuni precum cancer, obezitate, diabet sau boli degenerative articulare. Aceste boli sunt întâlnite tot mai des, însă cercetările care să explice apariția lor în atât de multe specii sunt încă limitate. Înțelegerea acestor schimbări este importantă, deoarece factorii care influențează sănătatea animalelor îi afectează adesea și pe oameni.

Medicii veterinari informați sunt cu un pas înainte. Intră pe canalul nostru de WhatsApp și fii la curent cu ultimele noutăți veterinare.
Accesează canalul

Un studiu publicat în Risk Analysis propune o abordare conceptuală nouă pentru monitorizarea și gestionarea bolilor cronice la animale. Coordonat de cercetătoarea Antonia Mataragka de la Universitatea de Agricultură din Atena, studiul oferă un model de evaluare a riscurilor bazat pe cercetări anterioare. Acest cadru poate sprijini sănătatea animalelor, dar oferă și informații utile pentru sănătatea publică, având în vedere creșterea similară a bolilor cronice la oameni.

Factori genetici și de mediu

Analizând studiile existente, Mataragka și echipa sa arată că la apariția bolilor cronice contribuie mai mulți factori.

Predispoziția genetică are un rol important: câinii și pisicile selecționate pentru anumite trăsături estetice, dar și animalele de fermă crescute pentru productivitate, prezintă riscuri mai mari pentru boli precum diabetul sau afecțiunile cardiace.

Factorii de mediu, precum alimentația necorespunzătoare, lipsa mișcării și stresul pe termen lung, influențează și ei apariția acestor boli.

Exemplele sunt numeroase. În rândul animalelor de companie, obezitatea este răspândită, iar aproximativ 50 - 60% dintre câinii și pisicile domestice sunt supraponderale. La pisici, acest lucru contribuie la creșterea cazurilor de diabet. În ferme, aproximativ 20% dintre porcii crescuți intensiv dezvoltă osteoartrită. În mediul marin, balenele beluga pot suferi de cancere gastrointestinale, iar somonii de crescătorie se confruntă cu sindromul cardiomiopatiei. În estuarele poluate cu substanțe industriale precum hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) și bifenili policlorurați (PCB), unele animale sălbatice prezintă rate de tumori hepatice de 15 - 25%.

Schimbările mediului amplifică riscurile

Transformările rapide ale mediului, cauzate de activitatea umană, accentuează aceste probleme. Urbanizarea, schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea cresc expunerea animalelor la factori nocivi.

Încălzirea oceanelor și degradarea recifelor de corali sunt asociate cu rate mai mari de tumori la țestoase și pești. În mediul urban, temperaturile ridicate și calitatea scăzută a aerului contribuie la obezitate, diabet și tulburări ale sistemului imunitar la animalele de companie. Substanțele chimice din sol și aer pot afecta sistemul endocrin al păsărilor și mamiferelor.

„Pe măsură ce schimbările de mediu accelerează apariția bolilor, lipsa unui sistem de diagnostic timpuriu întârzie și mai mult detectarea bolilor cronice la animale”, a explicat Mataragka în cadrul studiului. Ea a adăugat că, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății oferă date detaliate despre bolile cronice la oameni, informațiile similare pentru animale sunt limitate, ceea ce arată nevoia unor cercetări mai ample și a unei supravegheri mai bune.

Analiza riscurilor și abordări propuse

Studiul examinează prezența bolilor cronice în diferite grupuri de animale și analizează modul în care factorii genetici și de mediu contribuie la apariția lor. Autorii propun măsuri de reducere a riscurilor la nivel individual, la nivel de grup, la nivel de ecosistem și la nivel de politici publice. Schimbările climatice, degradarea habitatelor, poluarea și dezechilibrele alimentare sunt prezentate ca factori majori care sporesc vulnerabilitatea animalelor domestice și sălbatice.

Conectarea conceptelor One Health și Ecohealth

Modelul creat de Mataragka combină două perspective folosite în studiul sănătății: One Health, care evidențiază legătura dintre sănătatea oamenilor, animalelor și mediului, și Ecohealth, care se concentrează pe rolul ecosistemelor. Deși aceste abordări sunt de obicei aplicate separat, studiul le reunește pentru a arăta cum predispoziția biologică se intersectează cu presiunile de mediu și cele sociale.

Cercetătoarea își exprimă speranța că această perspectivă integrată va sprijini monitorizarea coordonată a sănătății oamenilor, animalelor și ecosistemelor și va ajuta la identificarea semnelor timpurii ale creșterii bolilor cronice.

Articol: Antonia Mataragka. Beyond Infections: The Growing Crisis of Chronic Disease in Animals. Risk Analysis, 2025; DOI: 10.1111/risa.70130

Sursa: sciencedaily.com

De 16 ani, Veterinarul.ro prezintă faptele și dezbaterile din profesie, cu scopul de a informa și sprijini comunitatea veterinară. Publicăm articole care reflectă atât perspectivele medicilor, cât și impactul asupra societății. Mulțumim pentru contribuția și implicarea adusă, editorilor și abonaților medici veterinari români, fără de care nu am fi putut exista. Le datorăm recunoștința noastră pentru perseverența de a rămâne fideli principiului care ne ghidează din prima zi: Veterinarul.ro există pentru și împreună cu comunitatea veterinară din România.