Fragmentarea ecosistemelor și modificarea tiparelor de precipitații au crescut riscul de apariție a unor boli care se transmit la oameni de la animale, țânțari și căpușe, arată un studiu publicat în revista Nature. Cercetarea, realizată de o echipă internațională de oameni de știință și coordonată de cercetători de la University College London (UCL), University of Florida și Yale University, a analizat 58.318 focare de boală din 169 de țări, acoperind 32 de boli.

Autorii au identificat o influență clară a activităților umane asupra distribuției geografice globale a bolilor infecțioase emergente la oameni. În același timp, rezultatele arată că factorii care contribuie la apariția focarelor diferă considerabil de la o boală la alta.

Cercetătorii au analizat două categorii principale de boli. Prima include bolile zoonotice, care se transmit direct de la animale la oameni, precum bolile provocate de coronavirusuri, Ebola și mpox. A doua categorie este reprezentată de bolile transmise prin vectori, adică prin organisme precum țânțarii, căpușele și puricii. Printre acestea se numără dengue, boala Lyme și malaria.

Ecosistemele fragmentate, asociate cu un risc mai mare pentru unele boli

Riscul de apariție a focarelor a fost, în general, mai mare în zonele în care oamenii și animalele de fermă trăiesc în apropierea unor ecosisteme forestiere foarte fragmentate.

Fragmentarea apare atunci când o pădure este împărțită în mai multe suprafețe mici, separate de așezări umane sau terenuri agricole. În astfel de zone, anumite animale care se adaptează și prosperă în aceste condiții sunt mai susceptibile să poarte agenți patogeni, iar oamenii au mai multe ocazii să intre în contact cu ele.

În cazul bolilor transmise prin vectori, cercetătorii au găsit dovezi deosebit de clare privind influența activităților umane asupra creșterii riscului pentru sănătatea publică. Ecosistemele fragmentate și zonele în care precipitațiile au scăzut pe termen lung, în contextul schimbărilor climatice, au fost asociate cu un risc mai mare de apariție a unor boli precum dengue și Zika.

Factorii de risc diferă de la o boală la alta

Situația a fost diferită în cazul bolilor zoonotice, care se transmit direct de la animale la oameni și includ mai multe boli cu potențial pandemic.

Pentru aceste infecții, cercetătorii nu au identificat factori de mediu care să permită în mod constant anticiparea locurilor în care vor apărea focare. Efectele unor factori precum defrișările, încălzirea climei și intensificarea agriculturii au variat considerabil în funcție de boală.

Din acest motiv, autorii studiului susțin că monitorizarea riscului de apariție a focarelor trebuie să se bazeze pe date specifice fiecărei boli și fiecărei regiuni. Rezultatele pun sub semnul întrebării ideea că există un singur set de factori de mediu care poate explica apariția și răspândirea tuturor bolilor infecțioase emergente.

Accesul la servicii medicale influențează detectarea focarelor

Studiul a evidențiat și rolul accesului la serviciile medicale în identificarea focarelor.

Probabilitatea ca un focar de boală emergentă să fie raportat a scăzut, în medie, cu 32% pentru fiecare oră suplimentară de călătorie până la cea mai apropiată unitate medicală.

Acest rezultat sugerează că zonele identificate drept „puncte fierbinți” pentru anumite boli pot reflecta, în mare măsură, locurile în care sistemele de supraveghere a bolilor și serviciile medicale sunt mai bine dezvoltate. Prin urmare, acestea nu indică neapărat și locurile în care infecțiile apar cel mai frecvent.

Dr. Rory Gibb, autorul principal al studiului și cercetător în cadrul UCL People and Nature Lab, a explicat că nu există un singur set de factori de mediu care să permită anticiparea locului în care vor apărea focarele de boli infecțioase emergente. El a subliniat că transmiterea bolilor de la animale la oameni este frecventă în habitatele modificate de oameni din întreaga lume, însă activitățile umane care favorizează apariția focarelor diferă în funcție de boală.

Gibb a mai arătat că îmbunătățirea accesului oamenilor la servicii medicale și consolidarea sistemelor de monitorizare a bolilor sunt importante pentru ca focarele să poată fi detectate cât mai devreme și oprite înainte să se transforme în epidemii sau pandemii.

Cercetătorii susțin o abordare integrată

Pe baza rezultatelor, autorii studiului pledează pentru o abordare mai proactivă și mai amplă a prevenirii epidemiilor și pandemiilor. Aceasta ar trebui să combine consolidarea sistemelor de sănătate, coordonarea la nivel global a supravegherii bolilor și intervenții care țin cont de ecosisteme pentru bolile relevante.

Prof. Sadie Ryan, de la University of Florida și coautoare a studiului, a explicat că focarele de boli transmise de la animale la oameni sunt determinate de mai mulți factori și sunt influențate de interacțiunea dintre componentele sociale și ecologice. Potrivit acesteia, rezultatele evidențiază necesitatea unor abordări integrate de tip „One Health”, care să combine supravegherea și intervențiile, deoarece nu există o singură strategie care să poată fi aplicată tuturor situațiilor.

Sursa: eurekalert.org