Miercuri, Iunie 25, 2025

Exclusiv pentru Medici Veterinari

Ordinul 91/2023 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor

Status: Acte în vigoare

 

Ordinul 91/2023 din 2023.08.10

Status: Acte în vigoare

Versiune de la: 10 august 2023



Intră în vigoare:

10 august 2023 An

 

Ordinul 91/2023 pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor

Dată act: 12-iul-2023

Emitent: Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor

 

Conținut ordin

Văzând Referatul de aprobare nr. 1.908/2023, elaborat de Direcţia generală sănătatea şi bunăstarea animalelor din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

ţinând cont de prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,

în baza art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2013 pentru aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, precum şi a tarifelor aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare,

În temeiul art. 3 alin. (1) şi (3), precum şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia, cu modificările şi completările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin:

 

Art. I

La capitolul I secţiunea 1 din anexa nr. 1 la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 şi 303 bis din 20 aprilie 2016, cu modificările şi completările ulterioare, punctul 2, punctul 7 şi subpunctul 10.2 al punctului 10 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

"2. PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE A INFLUENŢEI AVIARE LA PĂSĂRILE DOMESTICE ŞI SĂLBATICE ÎN ROMÂNIA

Supraveghere şi control - exploataţii nonprofesionale

Supraveghere şi control - exploataţii comerciale

1. Supraveghere generală

Detectarea precoce a influenţei aviare înalt patogene ţine cont de cerinţele generale în materie de supraveghere, cu notificarea imediată, obligatorie, a autorităţii veterinare în cazul apariţiei ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii. Păsări domestice - galinacee şi palmipede din exploataţiile nonprofesionale

2. Supraveghere complementară bazată pe riscuri

Criteriile şi factorii de risc pentru zonele cu risc crescut - «localităţi-ţintă» sunt:

a) prezenţa mai multor specii de păsări de curte în aceeaşi exploataţie, în special prezenţa raţelor şi gâştelor domestice;

b) situarea gospodăriilor populaţiei deţinătoare de păsări în zone avicole cu densitate mare de exploataţii avicole comerciale;

c) prezenţa categoriilor de păsări de curte cu durată de viaţă mai îndelungată şi a grupurilor de păsări de curte de diferite vârste în exploataţie;

d) situarea gospodăriilor populaţiei în apropierea zonelor umede, a iazurilor, mlaştinilor, lacurilor, râurilor sau ţărmurilor mării unde s-ar putea aduna păsările migratoare de apă;

e) situarea gospodăriilor populaţiei în apropierea locurilor de odihnă şi reproducţie a păsărilor de apă sălbatice migratoare, îndeosebi a celor de apă - de exemplu: Delta Dunării;

f) antecedente epidemiologice relevante;

g) rutele de migraţie a păsărilor sălbatice.

Supravegherea complementară a păsărilor domestice sub raportul gripei aviare se realizează prin teste serologice RIHA.

Supravegherea serologică prin RIHA pentru gripă aviară se face numai la raţe, gâşte şi prepeliţe, conform anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689. Numărul de probe care se prelevează pentru teste RIHA este de 25 de probe/localitate-ţintă/an.

În caz excepţional, în localităţile-ţintă unde se constată că nu mai sunt efective de palmipede în gospodăriile populaţiei, se vor preleva probe de completare de la galinacee adulte.

Păsările la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigaţiilor virusologice şi testelor de biologie moleculară: izolare de virus, tipizare, secvenţiere.

În conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 şi la recomandarea Comisiei Europene, supravegherea serologică RIHA se realizează şi pentru subtipul H5N8 la speciile de păsări de curte menţionate în secţiunea 5 din anexa II, care nu prezintă, în general, semne clinice semnificative de influenţă aviară înalt patogenă.

Prelevarea de probe şi procedurile de testare se efectuează în conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

Manualul de diagnostic pentru influenţa aviară (Decizia 2006/437/CE) continuă să fie valabil din punct de vedere tehnic şi după abrogarea Directivei 2005/94/CE, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului şi al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor «Legea privind sănătatea animală», conform precizărilor EURL pentru influenţa aviară şi boala de Newcastle - IZSVenezie (https://www.izsvenezie.com/reference-laboratories/avian-influenza-newcastle-disease, secţiunea Diagnostic protocols), fără a aduce atingere prevederilor legale în vigoare.

Prelevarea de probe pentru testele serologice de depistare a influenţei aviare se realizează în toate judeţele, astfel încât probele să fie considerate reprezentative pentru întreaga ţară.

Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploataţiile nonprofesionale, a ambalării, etichetării şi expedierii acestora la DSVSA aparţine medicului veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial.

Timpul execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic

1. Supraveghere generală

Detectarea precoce a influenţei aviare înalt patogene trebuie să ţină cont de cerinţele generale în materie de supraveghere, cu notificarea imediată, obligatorie, a autorităţii veterinare în cazul apariţiei ori al suspiciunii bolii sau al oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii.

Grupa de animale-ţintă: păsări domestice din exploataţiile comerciale

2. Supraveghere complementară bazată pe riscuri

Supravegherea complementară a păsărilor domestice sub raportul influenţei aviare se realizează prin teste serologice RIHA.

Grupa de păsări-ţintă: raţe, gâşte şi prepeliţe din exploataţiile comerciale

Supravegherea serologică prin RIHA pentru influenţa aviară se realizează numai la raţe, gâşte şi prepeliţe, conform anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele privind supravegherea, programele de eradicare şi statutul de indemn de boală pentru anumite boli listate şi emergente:

a) în toate exploataţiile de creştere pentru reproducţie şi selecţie, abatorizare, precum şi în cele de ouă de consum se testează în mod obligatoriu un număr de 25 de probe/exploataţie/an.

Păsările la care rezultatele testelor serologice RIHA H5/H7 sunt pozitive se supun investigaţiilor virusologice şi testelor de biologie moleculară: izolare de virus, tipizare, secvenţiere. În conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689 şi la recomandarea Comisiei Europene, supravegherea serologică RIHA se realizează şi pentru subtipul H5N8 la speciile de păsări de curte menţionate în secţiunea 5 din anexa II, care nu prezintă, în general, semne clinice semnificative de influenţă aviară înalt patogenă.

Prelevarea de probe şi procedurile de testare se efectuează în conformitate cu anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările domestice din exploataţiile comerciale aparţine medicului veterinar oficial;

b) în exploataţiile cu profil de creştere tineret, pentru păsări de curte care aparţin speciei Anseriformes (palmipede), înaintea vânzării loturilor de boboci cu vârsta de aproximativ 21 de zile, operatorul economic are obligaţia de a recolta 5 probe/lot pentru efectuarea testelor RIHA în direcţia influenţei aviare.

Costul prelevării de probe şi efectuării testelor se suportă de către deţinătorul de animale.

Manualul de diagnostic pentru influenţa aviară (Decizia 2006/437/CE) continuă să fie valabil din punct de vedere tehnic şi după abrogarea Directivei 2005/94/CE, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) 2016/429, conform precizărilor EURL pentru influenţa aviară şi boala de Newcastle -IZSVenezie (https://www.izsvenezie.com/reference-laboratories/avian-influenza-newcastle-disease, secţiunea Diagnostic protocols), fără a aduce atingere prevederilor legale în vigoare.

Timpul execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic

Detectarea precoce a influenţei aviare înalt patogene la păsări sălbatice

Grupa de animale-ţintă: speciile de păsări sălbatice vizate, în special păsările de apă migratoare, conform anexei II partea I secţiunea 8 din Regulamentul delegat 2020/689.

Lista «speciilor de păsări sălbatice vizate», întocmită şi actualizată pe baza celor mai recente cunoştinţe, este disponibilă pe site-ul web al laboratorului de referinţă al Uniunii Europene pentru influenţa aviară.

În interesul coerenţei legislaţiei Uniunii Europene, la punerea în aplicare a programelor de supraveghere privind păsările sălbatice, se iau în considerare cerinţele legislaţiei naţionale care transpune Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, în special în ceea ce priveşte concepţia supravegherii şi procedurile de prelevare de probe.

Supravegherea păsărilor sălbatice constă în:

1. inspectarea periodică a habitatelor păsărilor sălbatice;

2. prelevarea de probe de la păsări sălbatice bolnave, moarte, vânate şi care prezintă semne clinice - speciile de păsări sălbatice vizate prevăzute în anexa II la Regulamentul delegat 2020/689 şi testarea virusologică a acestora.

Responsabilitatea recoltării probelor de la păsările sălbatice aparţine medicului veterinar oficial şi medicului veterinar de liberă practică împuternicit.

Supravegherea păsărilor sălbatice se realizează prin teste de biologie moleculară. Probele la care rezultatele testelor de biologie moleculară sunt pozitive se expediază la LNR din cadrul IDSA unde se supun investigaţiilor virusologice: izolare de virus, tipizare, secvenţiere.

Supravegherea păsărilor sălbatice din speciile de păsări sălbatice vizate cu risc mare de contaminare cu virusul influenţei aviare înalt patogene din zonele apropiate de mare, lacuri şi alte cursuri de apă unde au fost descoperite păsări bolnave, moarte, vânate şi care prezintă semne clinice, conform anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2020/689

Colaborarea cu inspectoratele teritoriale de regim silvic şi vânătoare, asociaţiile vânătorilor şi pescarilor sportivi din România, ornitologi în scopul culegerii de date referitoare la speciile de păsări sălbatice existente pe teritoriul României şi la starea de sănătate a acestora

Cooperarea dintre epidemiologi, ornitologi şi autorităţile veterinare competente teritorial

Timpul execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic

..............................................................................................................................................................................................

7.INFECŢIA CU COMPLEXUL MYCOBACTERIUM TUBERCULOSIS

Programul de eradicare a infecţiei cu complexul Mycobacterium tuberculosis, aprobat prin Regulamentul delegat (UE) 2022/214, se implementează conform prevederilor de mai jos, cu scopul obţinerii de către România a statusului liber de infecţia cu complexul Mycobacterium tuberculosis.

Scop: menţinerea statusului de exploataţie indemnă de infecţia cu complexul Mycobacterium tuberculosis

I. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale

II. Supravegherea în exploataţiile comerciale de creştere a bovinelor, inclusiv în exploataţiile comerciale de tip A

A. În exploataţiile calificate indemne de infecţia cu MTBC, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie indemnă de infecţia cu complexul Mycobacterium tuberculosis (Mycobacterium bovis, Mycobacterium tuberculosis, Mycobacterium caprae) (MTBC)

Testarea se face în conformitate cu precizările din partea II cap. 1 secţiunea 2 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689, prin metode de diagnostic stabilite în secţiunea 2 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

Supraveghere activă

1. Tuberculinare intradermică prin TCS, o dată pe an, la toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni

2. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acţiunilor imunoprofilactice, nu mai târziu de primele 6 luni ale anului în curs, efectuându-se în echipă de minimum 2 medici veterinari, din care obligatoriu 1 medic veterinar oficial.

3. Pentru a obţine un rezultat cât mai fidel la testul alergic cutanat se vor respecta cu stricteţe precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.

4. Testarea se realizează conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică.*)

5. Animalele cu rezultate pozitive la tuberculinare se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploataţiei i se suspendă statusul de indemnă de infecţia cu MTBC.

6. Animalele neconcludente la TCS se retestează în prezenţa şi responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar exploataţiei i se suspendă statusul de indemnă la infecţia cu MTBC până la clarificarea statusului exploataţiei printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare, conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică.

7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive conform procedurii de testare intradermică.

8. Bovinele care au reacţionat pozitiv la tuberculina aviară vor fi investigate pentru paratuberculoza bovină.**)

9. Se efectuează tuberculinare şi la caprinele care sunt crescute în exploataţiile de bovine, de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secţiunii IX din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu modificările şi completările ulterioare.

10. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect.

11. Nu sunt supuse testării prin tuberculinare intradermică:

a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi glucocorticoizi;

b) animalele bolnave, aflate în tratament, sau cele aflate în convalescenţă.

12. Animalele peste 6 săptămâni care nu au fost testate în campania de tuberculinare, din motivele enumerate la pct. 11, se testează ulterior îndeplinirii cerinţelor de tuberculinare.

A. În exploataţiile calificate indemne de infecţia cu MTBC, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie indemnă de infecţia cu complexul Mycobacterium tuberculosis (Mycobacterium bovis, Mycobacterium tuberculosis, Mycobacterium caprae) (MTBC)

Testarea se face în conformitate cu precizările din partea II cap. 1 secţiunea 2 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689, prin metode de diagnostic stabilite în secţiunea 2 din anexa III la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

Supraveghere activă

1. Tuberculinare intradermică prin TCS, o dată pe an, la toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni

2. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute înaintea acţiunilor imunoprofilactice, nu mai târziu de primele 6 luni ale anului în curs, efectuându-se în echipă de minimum 2 medici veterinari, din care obligatoriu 1 medic veterinar oficial.

3. Pentru a obţine un rezultat cât mai fidel la testul alergic cutanat se vor respecta cu stricteţe precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.

4. Testarea se realizează conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică.*)

5. Animalele cu rezultate pozitive la tuberculinare se elimină din efectiv prin abatorizare pentru tăiere de control în scop de diagnostic în maximum 30 de zile de la notificarea oficială către proprietar sau către persoana responsabilă a rezultatelor testelor, iar exploataţiei i se suspendă statusul de indemnă de infecţia cu MTBC.

6. Animalele neconcludente la TCS se retestează în prezenţa şi responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar exploataţiei i se suspendă statusul de indemnă la infecţia cu MTBC până la clarificarea statusului exploataţiei printr-un TCS efectuat la 42 de zile de la primul test de tuberculinare, conform procedurii de tuberculinare, respectiv protocolului de testare intradermică.

7. Animalele cu două rezultate neconcludente la TCS sunt considerate pozitive conform procedurii de testare intradermică.

8. Bovinele care au reacţionat pozitiv la tuberculina aviară vor fi investigate pentru paratuberculoza bovină.**)

9. Se efectuează tuberculinare şi la caprinele care sunt crescute în exploataţiile de bovine, de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secţiunii IX din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu modificările şi completările ulterioare.

10. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect.

11. Nu sunt supuse testării prin tuberculinare intradermică:

a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi glucocorticoizi;

b) animalele bolnave, aflate în tratament, sau cele aflate în convalescenţă.

12. Animalele peste 6 săptămâni care nu au fost testate în campania de tuberculinare, din motivele enumerate la pct. 11, se testează ulterior îndeplinirii cerinţelor de tuberculinare.

B. În exploataţiile de bovine cu status suspendat

Statusul indemn al unei exploataţii se suspendă în situaţiile menţionate în partea II cap. 1 secţiunea 3 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

1. Restabilirea statusului de indemn la infecţia cu MTBC se face conform prevederilor din partea II cap. 1 secţiunea 3 pct. 2 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

2. Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaţiei.

3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.

4. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menţionate la lit. A pct. 1 sau pe baza leziunilor din abator, se suspendă statusul de exploataţie indemnă de infecţia cu MTBC şi se aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările şi completările ulterioare, de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală.

B. În exploataţiile de bovine cu status suspendat

Statusul indemn al unei exploataţii se suspendă în situaţiile menţionate în partea II cap. 1 secţiunea 3 pct. 1 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

1. Restabilirea statusului de indemn la infecţia cu MTBC se face conform prevederilor din partea II cap. 1 secţiunea 3 pct. 2 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

2. Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaţiei.

3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR-IDSA.

4. În cazul unei suspiciuni bazate pe rezultatele pozitive sau neconcludente la testele menţionate la lit. A pct. 1 sau pe baza leziunilor din abator, se suspendă statusul de exploataţie indemnă de infecţia cu MTBC şi se aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 853/2004, cu modificările şi completările ulterioare, de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală.

C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras, în care infecţia cu MTBC a fost confirmată prin examene de laborator

1. În cazul retragerii statusului de indemn de infecţia cu MTBC a exploataţiilor cu bovine, acesta poate fi redobândit dacă sunt îndeplinite cerinţele prevederilor pct. 2-4 din partea II cap. 1 secţiunea 4 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

2. În situaţii concrete, de exemplu în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia, ori în exploataţii care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare ori în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză, la solicitarea proprietarului, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, cum ar fi testul ELISA-IFN; pentru stingerea focarului de infecţia cu MTBC, prin utilizarea testului ELISA-IFN, este necesar ca acesta să fie efectuat ori de câte ori se impune, până la obţinerea consecutivă a două rezultate negative pentru animalele rămase în exploataţie, cu condiţia ca măsura să nu contravină altor prevederi din legislaţia sanitar-veterinară. Testul se aplică la bovinele cu vârsta mai mare de 6 luni, la 60 de zile de la orice test alergic de tuberculinare aplicat anterior.

3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate sunt conform prevederilor menţionate la art. 21-31 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

4. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de măsuri.

5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/şi ELISA-IFN se direcţionează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum şi a examenelor de laborator.

6. Bovinele reagente se taie în partidă separată sub supraveghere sanitar-veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului, conform art. 30 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

C. Testarea bovinelor în exploataţiile cu status retras, în care infecţia cu MTBC a fost confirmată prin examene de laborator

1. În cazul retragerii statusului de indemn de infecţia cu MTBC a exploataţiilor cu bovine, acesta poate fi redobândit dacă sunt îndeplinite cerinţele prevederilor pct. 2-4 din partea II cap. 1 secţiunea 4 din anexa IV la Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

2. În situaţii concrete, de exemplu în focar, pentru reducerea timpului de stingere a acestuia, ori în exploataţii care prezintă succesiv animale cu rezultat pozitiv la tuberculinare ori în cazul unui procent semnificativ de animale pozitive la testul de tuberculinare din exploataţiile calificate oficial indemne de tuberculoză, la solicitarea proprietarului, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, cum ar fi testul ELISA-IFN; pentru stingerea focarului de infecţia cu MTBC, prin utilizarea testului ELISA-IFN, este necesar ca acesta să fie efectuat ori de câte ori se impune, până la obţinerea consecutivă a două rezultate negative pentru animalele rămase în exploataţie, cu condiţia ca măsura să nu contravină altor prevederi din legislaţia sanitar-veterinară. Testul se aplică la bovinele cu vârsta mai mare de 6 luni, la 60 de zile de la orice test alergic de tuberculinare aplicat anterior.

3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate sunt conform prevederilor menţionate la art. 21-31 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

4. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de măsuri.

5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau/şi ELISA-IFN se direcţionează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum şi a examenelor de laborator.

6. Bovinele reagente se taie în partidă separată sub supraveghere sanitar-veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului, conform art. 30 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

D. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice ELISA-IFN

1. De la toate animalele reagente tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecţie cu MTBC se prelevă, obligatoriu, probe individuale pentru examene de laborator, astfel:

a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng şi drept, mandibular stâng şi drept, parotidian stâng şi drept;

b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior;

c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei;

d) porţiuni de ţesuturi şi organe cu leziuni macroscopice de infecţie cu MTBC: pleură, pulmon, ficat, splină, organe genitale, glandă mamară.

2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri şi porţiunile de ţesuturi şi organe menţionate la pct. 1 se ambalează separat, pe fiecare grup în parte.

3. Confirmarea diagnosticului de infecţie cu MTBC se face în conformitate cu prevederile art. 8 şi 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

4. Proprietarii animalelor cu reacţii pozitive la TCS şi imunologice ELISA-IFN I, tăiate pentru stabilirea diagnosticului, se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

5. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR, pentru infecţia cu MTBC şi paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice şi genetice.

6. Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecţie cu MTBC care prezintă leziuni ale masei gastrointestinale se examinează, obligatoriu, şi pentru paratuberculoză.

În cazul suspiciunii de infecţie cu MTBC în abator, la inspecţia post-mortem se prelevează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitar-veterinare. În cazul în care organele nu sunt afectate se prelevează numai limfonoduli cu leziuni.***)

D. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice ELISA-IFN

1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecţie cu MTBC, se prelevă, obligatoriu, probe individuale pentru examene de laborator, astfel:

a) limfonodurile capului - retrofaringian stâng şi drept, mandibular stâng şi drept, parotidian stâng şi drept;

b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior;

c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei;

d) porţiuni de ţesuturi şi organe cu leziuni macroscopice de infecţie cu MTBC: pleură, pulmon, ficat, splină, organe genitale, glandă mamară.

2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupele de limfonoduri şi porţiunile de ţesuturi şi organe menţionate la pct. 1 se ambalează separat pe fiecare grup în parte.

3. Confirmarea diagnosticului de infecţie cu MTBC se face în conformitate cu prevederile art. 8 şi 9 din Regulamentul delegat (UE) 2020/689.

4. Proprietarii animalelor cu reacţii pozitive la TCS şi imunologice ELISA-IFN I, tăiate pentru stabilirea diagnosticului, se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

5. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR, pentru infecţia cu MTBC şi paratuberculoză, în vederea tipizării fenotipice şi genetice.

6. Toate animalele tăiate pentru precizarea diagnosticului de infecţie cu MTBC care prezintă leziuni ale masei gastrointestinale se examinează, obligatoriu, şi pentru paratuberculoză.

În cazul suspiciunii de infecţie cu MTBC în abator, la inspecţia post-mortem se prelevează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitar-veterinare. În cazul în care organele nu sunt afectate se prelevează numai limfonoduri cu leziuni.***)

III. Supravegherea în exploataţiile cu status suspendat pentru nerespectarea frecvenţei de testare

Supraveghere activă

1. În exploataţiile în care nu s-a respectat testarea anuală, dar calificate anterior ca indemne, se suspendă statusul de exploataţie indemnă, exploataţiile redobândindu-şi statutul de indemnă de infecţia cu MTBC numai după testarea printr-un singur TCS cu rezultat negativ a tuturor animalelor în vârstă de peste 6 săptămâni.

2. Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni din exploataţiile nou-înfiinţate, atunci când efectivul a fost alcătuit exclusiv din animale originare din exploataţii calificate indemne de infecţia cu MTBC, efectuează primul test nu mai târziu de 30 de zile de la constituire, iar cel de-al doilea test nu va mai fi solicitat.

IV. Testarea bovinelor pentru export sau circulaţia animalelor în interiorul UE, în vederea asigurării cerinţelor de certificare

Supraveghere pasivă

1. În centrele de colectare vor fi acceptate numai bovine care provin din exploataţii indemne de infecţia cu MTBC. Bovinele destinate circulaţiei animalelor în interiorul UE sau în ţări terţe sunt testate pentru infecţia cu MTBC anterior mişcării, printr-un test de premişcare, în centrele de colectare sau în exploataţia de origine autorizată pentru circulaţia animalelor în interiorul UE sau export în ţări terţe, de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit care a încheiat contract de prestări servicii cu exploataţia respectivă, sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial, în intervalul de 30 de zile, atunci când expedierea bovinelor se face din exploataţia de origine sau în perioada şederii în centrul de colectare, atunci când expedierea se face din acesta. Animalele reagente la tuberculinare vor fi retestate în echipă cu medicul veterinar oficial.

Statusul oficial de efectiv indemn de tuberculoză poate fi suspendat, iar animalelor din unitate nu li se va permite să fie introduse în comerţul intracomunitar până când nu se soluţionează situaţia incertă a următoarelor animale:

a) animale care au fost considerate a fi neconcludente la testul unic de tuberculinare intradermică;

b) animale care au fost considerate pozitive la testul unic de tuberculinare intradermică, dar care aşteaptă retestarea cu un test comparativ intradermic;

c) animale care au fost considerate a fi neconcludente la testul comparativ intradermic.

Astfel de animale trebuie izolate de celelalte animale ale unităţii până când statusul lor este soluţionat, fie printr-un test suplimentar după 42 de zile, fie prin examinare post-mortem şi de laborator.

2. În vederea asigurării cerinţelor de certificare, testul de premişcare se realizează prin TU.

V. Supravegherea speciilor susceptibile din grădinile zoologice

Supraveghere pasivă

1. Testarea prin gamma interferon - ELISA-IFN sau tuberculinarea intradermică prin TU a speciilor susceptibile din grădinile zoologice în caz de suspiciune a bolii

2. Animalele cu rezultate pozitive la testul de tuberculinare se retestează prin gamma interferon - ELISA-IFN.

3. Animalele cu rezultat pozitiv şi la testul prin gamma interferon - ELISA-IFN se izolează şi se scot din circuitul vizitatorilor.

VI. Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic

Supraveghere pasivă

Cu ocazia recoltării de trofee, pentru selecţie şi alte acţiuni care sunt prevăzute în Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare

Diagnosticul de laborator se confirmă prin examen morfopatologic, examen microscopic şi examen cultural. În cazul izolării speciilor din complexul Mycobacterium tuberculosis, tulpinile se trimit la LNR, pentru infecţia cu MTBC şi paratuberculoză, în vederea identificării fenotipice şi genetice.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Proprietarii animalelor care au fost tăiate în scopul diagnosticului infecţiei cu complexul Mycobacterium tuberculosis se despăgubesc conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

___

*)Protocolul de testare intradermică poate fi accesat de pe site-ul ANSVSA, secţiunea Legislaţie, Ghiduri şi proceduri specifice.

**)Costurile investigaţiilor pentru paratuberculoza bovină vor fi suportate din bugetul ANSVSA.

***)Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medicii veterinari oficiali.

..............................................................................................................

10.2.PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA, CONTROLUL ŞI ERADICAREA RABIEI LA VULPI ÎN ROMÂNIA

Vaccinarea orală a vulpilor prin distribuţie aeriană va fi realizată de un furnizor de servicii. Vaccinarea orală a vulpilor prin distribuţie manuală la vizuină se realizează prin medicii veterinari oficiali ai DSVSA împreună cu gestionarii fondurilor cinegetice. Trebuie avute în dotare recipiente frigorifice şi aparate GPS pentru înregistrarea coordonatelor geografice ale locurilor de distribuţie manuală.

Supraveghere activă

1.Personalul fondurilor de vânătoare instruit în cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al DSVSA şi medicul veterinar de liberă practică, după caz

2.Examenele virusologice de supraveghere se efectuează doar la LSVSA, cu metode acreditate, şi/sau LNR din cadrul IDSA.

Evaluarea eficienţei vaccinării antirabice la vulpi

Testele ELISA pentru determinarea titrului de anticorpi antirabici postvaccinali, testele pentru depistarea markerului tetraciclină şi identificarea şi caracterizarea genomului specific virusului rabic se efectuează la LNR din cadrul IDSA şi la LSVSA care au metode acreditate.

Vaccinarea animalelor domestice aflate la risc de contaminare cu virusul rabic, din focarele de rabie şi/sau din alte zone stabilite de DSVSA cu aprobarea ANSVSA, se poate realiza de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi sub coordonarea medicului veterinar oficial, după evaluarea riscului, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice.

Controlul oficial al realizării activităţii de distribuţie a vaccinului antirabic sub formă de momeli vaccinale este realizat în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2017/625 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 martie 2017 privind controalele oficiale şi alte activităţi oficiale efectuate pentru a asigura aplicarea legislaţiei privind alimentele şi furajele, a normelor privind sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea plantelor şi produsele de protecţie a plantelor, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 999/2001, (CE) nr. 396/2005, (CE) nr. 1.069/2009, (CE) nr. 1.107/2009, (UE) nr. 1.151/2012, (UE) nr. 652/2014, (UE) 2016/429 şi (UE) 2016/2.031 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1/2005 şi (CE) nr. 1.099/2009 ale Consiliului şi a Directivelor 98/58/CE, 1999/74/CE, 2007/43/CE, 2008/119/CE şi 2008/120/CE ale Consiliului şi de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 854/2004 şi (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, precum şi a Directivelor 89/608/CEE, 89/662/CEE, 90/425/CEE, 91/496/CEE, 96/23/CE, 96/93/CE şi 97/78/CE ale Consiliului şi a Deciziei 92/438/CEE a Consiliului (Regulamentul privind controalele oficiale), cu modificările şi completările ulterioare, conform procedurilor ANSVSA.

Se execută de către medicul veterinar oficial.

Sancţiuni: în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Se aplică de către medicii veterinari oficiali."

 

Art. II

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

-****-

p. Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,

Csutak Nagy Laszlo

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 735 din data de 10 august 2023

 

Descarcă ordinul și anexele

Textul întreg al ordinului, cât și anexele asociate, dacă este cazul, pot fi descărcate folosind butonul de mai jos.

 

 

Acreditare CMVRO