Este simplu sa fii roman si sa te gandesti la vecinii tai care muncesc pe branci pentru bani putini. Ei, adica noi, platim zeci de taxe si impozite in toate formele posibile si astfel pot sa-i ajut, gandindu-ma ca si eu sunt la fel ajutat de vecini care cumpara produsele mele sau la care muncesc eu.

Asa putem fi cu adevarat romani, indiferent ce limba vorbim in casa dar traim in Romania si ne sustinem unii pe altii. Eu, daca cumpar produse de la firme cu patroni romani si cu angajati romani, chiar daca nu este o suma uriasa, ajut ca toti banutii sa se invarta aici in tara. De ce sa moara capra vecinului cand pot sa scot gardul dintre noi si sa las capra sa pasca si in curtea mea? Asa poate face mai mult lapte si cu siguranta vecinul imi va da si mie din ce ii prisoseste.
As fi fericit daca as cumpara de la magazine romanesti si nu de la supermarketuri, dar am sa incerc.
Si ce daca laptele la magazinul din colt e cu 0,5 lei mai mult ca la supermarket sau cartofii si rosiile sunt cu 1 leu mai ieftine ca la piata. Am sa incerc sa cumpar de la piata, chiar daca nu am parcare si ma cert ca la usa cortului cand parchez masina, chiar daca ma ploua sau imi este frig.

Cumpar de la o taraba unde vad romani cu mainile muncite, cu rosii care mai au si pamant pe ele, cu cartofi sau legume care se vad ca sunt crescute pe pamant romanesc. In timp, am invatat care sunt romani cu produse romanesti in piata.

Cumpar de la ei, fara bon, fara chitanta, doar produse romanesti mai scumpe ca la supermarket, nu asa de frumoase, dar toti banii mei se duc la un vecin, la unchiul sau matusa unui vecin, adica la un roman care munceste in genunchi pentru a supravietui, la fel ca mine si ca multi altii.
Macar atat pot sa fac.

Nu am timp sa ies in piata cu o pancarda si sa urlu ca suntem invadati. Nu am timp sa ma bat in piept ca sunt roman si sa fiu nationalist in fata prietenilor, iar apoi sa imi umplu cosul de la supermarket cu tot felul de produse smechere, facute prin tot felul de subsoluri sau cotete de la nemti, polonezi sau chinezi.

Nu am bani sa fiu in politica si nu imi place sa mint ca ajut Romania cumparand case de vacanta la Mediterana cu banii luati ca parlamentar sau cu pensie de smecher.
Pur si simplu cat de mult pot, cumpar romaneste. Cred ca am o atitudine ok si fac cat pot de mult. Nu e usor sa fii roman si sa cumperi romaneste, dar asa simt eu ca trebuie si este bine sa fiu.
Imi place sa simt si sa redescopar vecinii mei romani.

De aceea mi-am schimbat si imaginea de profil de pe Facebook. Ce conteaza cum arat. Sunt unui dintre Romanii care munceste in Romania, traieste in Romania, vorbeste zilnic Romaneste, platesc taxe in Romania si cumpar produse de la Romani care sunt asemeni mie.
Mai sunt multi ca mine si ma bucur.