Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a organizat, pe 16 martie 2026, o dezbatere publică privind modificarea Ordinului nr. 35/2016, act esențial pentru programul strategic de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale. În cadrul discuțiilor, reprezentanții profesiei veterinare și ai sectorului zootehnic au subliniat necesitatea unei clarificări a finanțării acțiunilor sanitar-veterinare obligatorii, multe dintre intervenții susținând că acestea ar trebui suportate integral de la bugetul de stat.

Președintele CMVRO, conf. univ. dr. Viorel Andronie, a atras atenția asupra responsabilității proprietarilor, dar și asupra obligației statului de a asigura finanțarea acțiunilor impuse. În aceeași direcție, mai mulți participanți au evidențiat riscurile transferării costurilor către fermieri, în special în cazul vaccinării obligatorii.

Un punct sensibil a fost vaccinarea anticărbonoasă, pentru care reprezentanții fermierilor și ai medicilor veterinari au cerut menținerea finanțării publice, avertizând că lipsa acesteia ar putea afecta controlul bolilor și exportul de animale.

De asemenea, au fost ridicate probleme legate de:

• realismul programului strategic, raportat la efectivele de animale
• costurile analizelor pentru comerțul intracomunitar, propuse a fi efectuate exclusiv în laboratoare de stat;
• nivelul insuficient al testărilor epidemiologice pentru boli precum bruceloza sau pesta micilor rumegătoare.

Participanții au subliniat necesitatea unui program strategic stabil și predictibil, inclusiv prin introducerea unei abordări multi-anuale bazate pe analiza de risc.
Concluzia dezbaterii a fost transmiterea tuturor observațiilor către ANSVSA, în vederea revizuirii proiectului și adoptării unor măsuri care să asigure echilibrul între cerințele sanitare, sustenabilitatea economică și funcționarea sistemului veterinar din teren.

Redăm mai jos minuta discuțiilor care au avut loc la ANSVSA:

„În data de 16 martie 2026 s-a desfășurat în sistem online, dezbaterea publică pentru modificarea Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 35/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, precum și a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere și control în domeniul siguranței alimentelor.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a organizat această dezbatere publică online, în conformitate cu prevederile art. 6, alin. (7) din Legea nr. 52/2003, privind transparența decizională în administrația publică.

La această dezbatere au fost invitate să participe structurile teritoriale sanitar veterinare, Colegiul Medicilor Veterinari din România și structurile teritoriale ale acestuia prin adresa nr. 25353/11.03.2026, precum și patronatele și asociațiile de profil, invitația urmând să fie diseminată tuturor celor interesați.

Ședința a fost deschisă de domnul Dr. Laszlo NAGY CSUTAK - Vicepreședinte-Subsecretar de Stat - ANSVSA, care a precizat că în conformitate cu cele solicitate de către Colegiul Medicilor Veterinari, s-a organizat dezbaterea publică pe proiectul de modificare a Ordinului 35/2016, postat pe site-ul ANSVSA în data de 04.03.2026, repostat în data de 13.03.2026, având în vedere modificările care sunt venite în urma propunerilor pertinente care au fost primite din teritoriu.

Dr. Cristian Mortasivu - Director General - DGSBA

A făcut o trecere în revistă a bolilor la care au fost aduse modificări și principalele aspecte modificate.
Bolile la care au fost aduse modificări sunt: tuberculoza la bovine, respectiv ovine și caprine, leucoza bovină, bruceloza bovină, rinotraheita infecțioasă bovină, diareea virală bovină, campilobacterioza genitală bovină, trichomonoza bovinelor, pesta bovină, febra Văii de Rift, pleuropneumonia contagioasă, infecția cu virusul bolii hemoragice, tripanosomiaza, metrita contagioasă, encefalomielita, infecția cu virusul arteritei ecvine, West Nille, influența ecvină, rinopneumonia, avortul salmonelic la ovine, infecția cu virusul Schmallenberg, pesta porcină africană, variola ovină și pesta micilor rumegătoare.

Domnul Președinte Conf. Univ. Dr. Viorel ANDRONIE - CMVRO

A punctat importanța responsabilității proprietarului, în sensul că, indiferent de forma de proprietate, acesta este responsabil pentru efectuarea acțiunilor sanitar veterinare obligatorii.

A venit cu precizări de modificare la următoarele puncte: 1, 11, 15, lit. g), 24 B, 38, 47, 48 și 55.
A precizat faptul că în momentul în care acțiunile sanitar-veterinare sunt obligatorii și sunt suportate de către stat, acesta să-și asume prin buget realizarea acestor acțiuni.

Domnul președinte al CMVR este de acord introducerea testării serologice pentru pesta micilor rumegătoare și pentru variola ovină și caprină. Consideră, totuși, că procentul este mic și că situația rezultată nu va fi relevantă.

Dacă programul este cofinanțat, domnul președinte a propus ca toate exploatațiile care au minimum cinci animale să fie supuse programului de testare pentru PMR și din acestea să poată fi efectuată și testarea pentru variolă.

La Boala de Newcastle, opinia CMVR a fost ca supravegherea serologică, postvaccinală să fie extinsă la 10 km în jurul exploatațiilor comerciale.

În ceea ce privește supravegherea la Brucella abortus și Brucella melitensis, atât la bovine, ovine și caprine, CMVR consideră că acel număr de probe este insuficient și cu siguranță va impacta menținerea statutului de țară oficial indemnă la Bruceloză.

Să se păstreze acel procent de 5% pentru animalele care depășesc vârsta de 6 luni, astfel încât să fie mult mai fidelă supravegherea comparativ cu 3.000 de probe la nivel național, 75 de probe pentru un județ, asta ar însemna nici măcar o probă pentru județele cu multe CSV-uri.

Pentru leucoză a rămas la fel, să rămână pe aceeași probă, să fie testată și pentru Bruceloză bovină.

În ceea ce privește trichineloza, domnul președinte precizează că nu s-a menționat faptul că medicul veterinar de liberă practică este cel care efectuează examenul trichineloscopic și că medicul veterinar oficial efectuează testul prin digestie artificială.

În ceea ce privește vaccinarea contra antraxului, CMVR nu susține sub nici o formă trecerea costurilor pentru manoperă la proprietari, susținerea financiară să fie din partea statului.

Dr. Ioan Oleleu - Vicepreședinte-Subsecretar de Stat - ANSVSA

A specificat că referitor la subiectul abordat de Colegiul Medicilor Veterinari, cu privire la recomandările producătorilor de vaccinuri, în caietele de sarcini nu sunt prevăzute recomandările menționate.
În situația în care sunt boli majore care necesită vaccinare, acțiunea de imunizare se efectuează cu acordul Comisiei Europene.
Există reglementări interne prin care sunt puse pe piață și produse care nu au autorizație.

Doamna Ștefan Constanța - Președinte Asociația Țara Loviștei

Manopera vaccinării anticărbonoase să fie suportată de către fermieri, nu poate fi acceptată.
Dacă proprietarii vor refuza să facă acest vaccin, nu vor mai putea lua o adeverință că animalele sunt clinic sănătoase inclusiv pentru depunerea la APIA pentru obținerea de subvenții, în al doilea rând, va fi pus în pericol inclusiv exportul de animale. Este o măsură care trebuie regândită.
Doamna Ștefan a insistat ca ANSVSA să intervină ca această manoperă să fie suportată de stat. Asociația nu va accepta sub nicio formă altceva. Și în al doilea rând, aceasta a menționat că se va pune în pericol inclusiv relația dintre medicii concesionari și fermieri.

Dr. Coman Ioan

Programul strategic național ar trebui să fie unul stabil. Schimbările frecvente ale cadrului legislativ și financiar creează incertitudine și pot afecta grav funcționarea cabinetelor medicale veterinare.
Asigurarea unei finanțări constante și corecte ar permite medicilor veterinari să își desfășoare activitatea în condiții optime, să mențină personalul calificat fără riscul închiderii cabinetelor.
Stabilitatea contractuală pe termen lung ar contribui de asemenea la continuitatea programelor sanitare veterinare, la protejarea sănătății animalelor și a populației.

Director dr. Boiangiu Vasile - Vâlcea, președintele colegiului medicilor veterinari filiala Vâlcea

Propune ca toate acțiunile sanitar veterinare obligatorii de interes public național să fie suportate de la bugetul de stat.

Dr. Sever Putin - Patronatul Comercianților și Transportatorilor de Animale

La precizări tehnice, la pct. 2, se vorbește de faptul că pisicile, câinii și dihorii trebuie să fie vaccinați începând cu vârsta de 3 luni.

Acesta a menționat că în conformitate cu prevederile regulamentelor, vaccinarea animalului de companie începe la vârsta de 12 săptămâni.
A doua problemă care a fost pusă în discuție este cea prevăzută la pct. 22 din proiectul de modificare a programului strategic, unde se prevede că toate analizele și testele care stau la baza certificării pentru comerțul intracomunitar și exportul de animale să fie efectuate de către laboratoarele de stat.

Nu are nimic împotriva acestei precizări, doar că solicită ANSVSA să analizeze problema costurilor.

Dr. Péter Tamás Nagy Director executiv - DSVSA Mureș

Domnul director a menționat că ar fi bine să facem tot pe banii statului, cu condiția să avem prevederi bugetare.

Acesta a reiterat faptul că trebuie să respectăm OG nr. 42/2004 și HG nr. 1156/2013, art. 4 și art. 5, care prevede că „Fondurile necesare se asigură de la bugetul Autorității cu încadrarea în bugetul aprobat cu această destinație”.

Trebuie echilibru, trebuie tratată ferma comercială și exploatația de tip A ca și exploatația non-profesională.
Opinia domnului director este că în abordarea Ordinului nr. 35/2016 trebuie să fie echitate, dacă se hotărăște să se plătească, să se plătească de către toți. Fermierii au drepturi, dar au și obligații, privind realizarea acțiunilor sanitar veterinare prevăzute în Programul Strategic.

Domnul prof. dr. Gherman, profesor de boli infecțioase - Timișoara

La proprietarii de animale rumegătoare, la care vaccinarea este obligatorie, este un cost care în momentul de față nu-l pot suporta, în același timp nu cred că sunt interesați unii din ei, având în vedere că potențialul lor economic este sub un nivel suportabil.

Dacă lăsăm să fie nevaccinat efectivul de rumegătoare și lăsăm la cheltuiala proprietarului, cred că nu este în beneficiul economiei și a zootehniei românești. Iar cu privire la vaccinarea antirabică, domnul profesor a precizat că ar trebui ca toate carnasnierele care sunt vaccinate să fie identificate și în felul acesta să avem un control asupra vaccinării acestora.

Să se găsească o soluție de a introduce în programul de vaccinare inclusiv acești câini care sunt neidentificați sau nu își permit proprietarii să își plătească manopera pentru identificare, respectiv să fie vaccinați.

Dr. Băloi Samir - Președintele Federației Patronatelor Medicilor Veterinari

Orice modificare a acestui program trebuie analizată cu maximă responsabilitate atât din punct de vedere epidemiologic cât și din punct de vedere al impactului asupra sistemului sanitar veterinar din teren. De importanță majoră în situația de față este contextul bugetar al modificărilor.

Federația Patronatelor Medicilor Veterinari a propus un sistem de reformă, o reformă a sistemului sanitar-veterinar. Principalele elemente propuse de aceasta a fost redimensionarea circumscripțiilor sanitar veterinare. Din această redimensionare, pe criterii obiective sanitar veterinare, ar fi diminuat bugetul.

A menționat faptul că măsurile de reducere bugetară ale ANSVSA au fost orientate aproape exclusiv către sectorul sanitar veterinar privat.

În ceea ce privește abordarea vaccinării anticărbonoase, acesta propune efectuarea unei analize de risc.

Dr. Cornelia Indreica - Președinte Colegiul Medicilor Veterinari - filiala Arad și funcționar public la DSV Arad

Referitor la Ordinul 35, pct. 29 se precizează că planul cifric anual se elaborează la nivelul direcțiilor sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor, luându-se ca referință numărul de animale pe specii, categorii de animale la data de 31 decembrie a anului precedent, celui în care este întocmit respectivul plan și nu a efectivelor existente în stoc la un moment dat. Este exact pe seama efectivului existent în stoc la un moment dat.

Dacă se întocmește programul strategic, pe baza efectivului de la 31 decembrie, se constată că el este mult mai mic față de programul cifric pe care noi l-am avut anul trecut.

La pct. 49, toate costurile suportate de către autoritatea sanitar veterinară, în vederea realizării programului, trebuie să se încadreze în bugetul aprobat cu această destinație.

Și atunci, automat, noi avem un program strategic mult mai mic decât realul. Pentru că fătările de ovine încă nu s-au încheiat, într-un an avem fătările pe care nu le identificăm decât la 3, 4, 5, 6 luni, când solicită proprietarul.

Dr. Nistor Măierean - Asociația Națională a Fabricanților de Produse de uz Veterinar din România

Asociația a propus de foarte mulți ani ca partea de control oficial al produselor medicinale veterinare să fie cuprinsă în program strategic, ca o anexă distinctă, pentru că ea este undeva pusă pe la sfârșitul capitolului 3, și i se pare corect să i se aloce locul cuvenit în amploarea acestui program strategic.

Pe de o parte, acest aspect nu include cost bugetar. E vorba numai de logică de organizare a programului strategic. Un alt aspect menționat a fost cel referitor la regândirea programului strategic ca fiind un program multi-anual, conceput, pe baza unei analize de risc pentru cel puțin patru ani, pentru a avea o predicție și o perspectivă asupra modului de realizare a lui.

Concluzii: S-a propus ca toate observațiile și propunerile să fie transmise către ANSVSA, în vederea analizării acestora și efectuării modificărilor necesare, după caz."