O declarație recentă din spațiul politic danez a reaprins dezbaterea privind utilizarea antibioticelor în producția de porci, generând reacții ferme din partea Asociația Veterinară Daneză (DDD). Reprezentanții profesiei avertizează că mesajele simplificate și alarmiste riscă să distorsioneze realitatea și să afecteze o discuție fundamentată pe date științifice.

Declarația care a declanșat reacția

În cadrul unei conferințe de presă, politicianul Karoline Stage a afirmat că, în viitor, oamenii ar putea „să cumpere un cotlet de porc în loc să meargă la farmacie pentru antibiotice”, sugerând implicit o utilizare excesivă a antibioticelor în producția de carne.

Declarația a fost imediat criticată de comunitatea veterinară, care o consideră nu doar inexactă, ci și bazată pe o imagine depășită a sectorului zootehnic.

Veterinarii: „Nu așa arată realitatea în 2026”

John Haugegaard, șeful Grupului pentru Porci din cadrul DDD, a calificat afirmația drept „o simplificare grosolană”, subliniind că aceasta reflectă realități din urmă cu aproximativ 40 de ani, când utilizarea antibioticelor era mai puțin reglementată.

În prezent, Danemarca se numără printre țările cu cel mai redus consum de antibiotice în producția animală, raportat la unitatea de produs. Acest rezultat este consecința unor politici coerente implementate de-a lungul decadelor, care au inclus monitorizare strictă, colaborare între autorități și profesioniști, precum și reglementări riguroase.

Datele oficiale confirmă aceste progrese: în urma controalelor realizate de autoritatea sanitar-veterinară daneză în 2023, doar una din 12.000 de probe analizate a depășit limita admisă pentru reziduuri de antibiotice.

Principiul utilizării responsabile

Medicii veterinari danezi își desfășoară activitatea conform unui principiu clar: utilizarea antibioticelor „cât mai puțin posibil, dar cât mai mult necesar”. Tratamentul nu este aplicat preventiv, ci exclusiv în baza unei evaluări clinice, atunci când este justificat din punct de vedere medical.

În acest context, DDD susține în continuare reducerea consumului de antibiotice, dar subliniază că acest obiectiv nu poate fi atins prin limitarea tratamentelor necesare, ci prin reducerea incidenței bolilor.

Problema de fond: sistemul de producție

Potrivit specialiștilor, adevărata provocare nu este utilizarea antibioticelor în sine, ci condițiile de creștere din anumite sisteme intensive de producție.

Densitatea ridicată a animalelor, lipsa spațiului și a materialelor de înrădăcinare, precum și presiunea genetică pentru creșterea numărului de purcei contribuie la apariția stresului, a comportamentelor agresive și a bolilor. Aceste condiții generează, implicit, nevoia de tratamente antimicrobiene.

„Există sisteme de producție care creează presiune de boală, iar aceasta trebuie tratată ulterior. Acest model nu este sustenabil nici profesional, nici etic”, a subliniat John Haugegaard.

Soluții propuse

Asociația Veterinară Daneză propune o serie de măsuri structurale pentru reducerea consumului de antibiotice:

• creșterea spațiului disponibil pentru animale
• utilizarea materialelor de înrădăcinare (ex. paie)
• îmbunătățirea condițiilor de fătare pentru scroafe
• ajustarea strategiilor de reproducție
• reducerea practicilor invazive, precum castrarea, prin alternative precum vaccinarea

Toate aceste măsuri vizează reducerea incidenței bolilor și, implicit, a necesității tratamentelor.

Nevoia unei dezbateri bazate pe date

DDD subliniază că progresul realizat în ultimele decenii riscă să fie ignorat atunci când discursul public se bazează pe percepții depășite. Reprezentanții profesiei fac apel la o dezbatere echilibrată, bazată pe date științifice și pe înțelegerea reală a sistemelor moderne de producție.

„Este nevoie de voință politică pentru a schimba cadrul actual. Fără aceste schimbări, nu putem reduce în continuare consumul de antibiotice”, concluzionează Haugegaard.

Cazul din Danemarca evidențiază o tensiune tot mai frecventă între discursul politic și realitatea profesională. Într-un domeniu sensibil precum utilizarea antibioticelor, echilibrul între sănătatea animalelor, siguranța alimentară și comunicarea publică devine esențial.

Sursa: ddd.dk