Franța: Medicii veterinari trag un semnal de alarmă privind reautorizarea unui insecticid cu potențial impact asupra albinelor

La 8 iulie 2025, Adunarea Națională din Franța a adoptat Legea Duplomb, care reautorizează utilizarea acetamipridului, un insecticid din familia neonicotinoidelor. Decizia a stârnit reacții puternice în rândul comunității veterinare, în special din partea celor implicați în protecția albinelor și biodiversității.

Într-o scrisoare deschisă publicată pe 16 iulie, medicii veterinari Nicolas Vidal-Naquet, specialist în sănătatea albinelor, și Alain Moussu, președinte al asociației Vétérinaires Pour la Biodiversité (VPB), califică această hotărâre drept o alegere politică iresponsabilă, științific discutabilă și cu potențial impact grav asupra sănătății mediului, a animalelor și a oamenilor.

Asociația VPB îi invită pe toți medicii veterinari și studenții la medicină veterinară să semneze scrisoarea deschisă și analizează posibilitatea unui recurs la Consiliul Constituțional. Până în prezent, peste 1500 de persoane au semnat documentul.

În scrisoare, autorii avertizează asupra pericolelor multiple asociate cu această substanță chimică. Ei amintesc existența unor studii științifice care demonstrează toxicitatea acetamipridului, cu efecte asupra insectelor polenizatoare, dar și asupra mamiferelor, inclusiv oamenilor. În opinia lor, aceste date ar fi trebuit să fie luate în considerare în aplicarea principiului precauției, inclus în Constituția Franței.

Senatorul Laurent Duplomb susține că acetamipridul nu este clasificat ca „insecticid ucigaș de albine” de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Agenția Națională Franceză pentru Siguranța Alimentară și a Mediului (ANSES), pe baza unui prag de toxicitate acută (DL50) ridicat. Însă Vidal-Naquet și Moussu consideră că acest criteriu este insuficient. Ei subliniază că albinele sunt expuse cronic la această substanță, iar studiile arată efecte semnificative precum:

• perturbarea microbiomului adulților și larvelor, cu consecințe asupra metabolismului și imunității (Su et al., 2024);
• reducerea duratei de viață a albinelor expuse cronic (Shi et al., 2019);
• scăderea greutății albinelor și a ratei de emergență a adulților (Shi et al., 2020);
• afectarea echilibrului redox al sistemului nervos central al albinelor (Mackei et al., 2024).

Consecințele acestor efecte pot include dezorganizarea coloniilor, reducerea numărului de albine lucrătoare, apariția bolilor și scăderea capacității de apărare împotriva prădătorilor. Potrivit celor doi medici veterinari, este foarte probabil ca acetamipridul să afecteze și alți polenizatori, care joacă un rol esențial în polenizarea a 84% dintre speciile de plante cultivate în Europa. În Franța, valoarea producției vegetale pentru consum uman atribuită polenizatorilor este estimată între 2,3 și 5,3 miliarde de euro (raport EFESE, 2016).

Scrisoarea atrage atenția și asupra riscurilor pentru sănătatea umană. Urme de acetamiprid au fost descoperite în alimente, apă și sol (Froger și colaboratorii, 2023). La rozătoare, metabolizarea sa generează substanțe toxice regăsite în creier, ficat, urină și plasmă, cu posibile efecte neurologice, hepatice, imunologice, genotoxice și reproductive (Phogat și colaboratorii, 2022).

EFSA a declarat că acetamipridul și imidaclopridul ar putea afecta dezvoltarea neuronală și funcții precum învățarea și memoria. Într-un studiu, acetamipridul a fost detectat în lichidul cefalorahidian al 13 copii dintr-o cohortă investigată pentru leucemie limfoblastică acută (Laubscher și colaboratorii, 2021). Deși nu există o legătură cauzală dovedită, autorii atrag atenția că acum câțiva ani se afirma că astfel de substanțe nu trec bariera hematoencefalică. În prezent sunt în desfășurare studii care ar putea aduce mai multă lumină asupra acestor efecte, iar semnatarii scrisorii consideră că decizia politică ar fi trebuit să aștepte aceste rezultate.

În încheiere, cei doi veterinari fac apel la responsabilitate și la utilizarea unor metode alternative de combatere a dăunătorilor agricoli, cum ar fi rotația culturilor, terenurile neexploatate sau gardurile vii.

În opinia lor, revenirea asupra acestei legi este o decizie care ține de rațiune și grijă pentru viitor.

Sursa: lepointveterinaire.fr

Primește ultimele noutăți veterinare

Abonează-te la newsletterul săptămânal Veterinarul.ro

În fiecare luni îți trimitem pe e-mail cele mai importante știri și articole din domeniul veterinar.

Mă Abonez