Cercetătorii de la Texas A&M AgriLife au identificat noi informații despre modul în care căpușele care transmit febra la vite supraviețuiesc și se răspândesc în sudul Texasului, descoperind zone ascunse care ar putea explica de ce acest parazit rămâne una dintre cele mai mari amenințări pentru industria viticolă din SUA. În două studii publicate recent, echipa de cercetare a combinat monitorizarea mișcării bovinelor cu modele computerizate avansate, oferind instrumente de tip „location intelligence” pentru prima dată.

Acest instrument ajută la ghidarea strategiilor de eradicare a căpușelor în sudul Texasului. Cercetarea urmărește protejarea vitelor împotriva babesiozei bovine, o boală mortală transmisă de căpușe.

Medicii veterinari informați sunt cu un pas înainte. Intră pe canalul nostru de WhatsApp și fii la curent cu ultimele noutăți veterinare.
Accesează canalul

Printre cercetătorii implicați în proiect se numără Taylor Donaldson, Ph.D., asociat de cercetare în cadrul Departamentului de Entomologie, Pete Teel, Ph.D., profesor la aceeași departament, Rose Wang, Ph.D., cercetător senior în Departamentul de Ecologie și Conservare a Biologiei, și William Grant, Ph.D., profesor în același departament.

Pete Teel a explicat că animalele sălbatice reprezintă o provocare specială în monitorizarea și eliminarea căpușelor din turmele de vite, deoarece pot traversa gardurile și pot menține populațiile de căpușe în zone inaccesibile vitelor. El a subliniat că este pentru prima dată când datele de monitorizare a animalelor și modelele computerizate sunt folosite pentru a evalua eficiența eradicării în mai multe condiții.

Monitorizarea mișcării vitelor și răspândirea căpușelor

Căpușele care transmit babesioza bovină au devastat turmele din sudul SUA. Începând cu 1906, Programul Federal de Eradicare a Căpușelor a vizat eliminarea parazitul din țară, dar infestările reapar în sudul Texasului, mai ales în zone unde animalele sălbatice transportă căpușele peste garduri și zone de carantină.

Strategiile de eradicare se bazează pe vite tratate cu acaricide care acționează ca gazde de testare pentru eliminarea căpușelor din pășuni. Eficiența acoperirii pășunilor de către vite este direct legată de succesul eradicării.

Ambele studii, publicate în octombrie în Current Research in Parasitology & Vector Borne Diseases, analizează modul în care căpușele persistă în aceste medii.

În primul studiu, cercetătorii au urmărit vitele prin GPS la Laguna Atascosa National Wildlife Refuge pentru a cartografia mișcările acestora pe teren. Pete Teel a explicat că analiza datelor orare colectate de la vitele purtând coliere GPS a permis măsurarea utilizării habitatului și evaluarea modului în care comportamentul de pășunat și acoperirea pășunilor se schimbă în funcție de sezon și stresul termic. Aceasta a oferit informații despre interacțiunea dintre comportamentul vitelor și ecologia căpușelor.

Location intelligence oferă perspective noi

Al doilea studiu a combinat datele reale cu modele computerizate care au simulat supraviețuirea și răspândirea căpușelor și modul în care acestea ar putea fi eliminate în diferite condiții. Studiul a permis validarea modelelor care nu fuseseră testate anterior cu informații detaliate din teren.

Această abordare a evidențiat modul în care clima, habitatul și comportamentul gazdelor influențează supraviețuirea și răspândirea căpușelor. Pete Teel a precizat că studiile au identificat zone ascunse, în care vitele trec rar, dar unde animalele sălbatice mențin populațiile de căpușe. El a adăugat că cercetătorii caută modalități de a trimite vite tratate în aceste zone pentru a sprijini eforturile de eradicare.

Supraveghere mai eficientă împotriva unei probleme vechi de peste un secol

Prin combinarea mișcării vitelor, caracteristicilor habitatului și condițiilor climatice cu modele predictive, cercetătorii oferă agențiilor precum Texas Animal Health Commission și USDA-Animal and Plant Health Inspection Service instrumente științifice pentru a crea planuri de eradicare adaptate fiecărei ferme. Pete Teel a subliniat că, deși provocările rămân complexe, obiectivul este simplu: eradicarea necesită eliminarea fiecărei căpușe.

Pe lângă studierea vitelor și a căpușelor, cercetarea arată potențialul „location intelligence”, care combină urmărirea prin GPS, sisteme GIS, cartografiere, imagini din drone și alte tehnologii pentru a înțelege cum peisajele influențează răspândirea paraziților.

Înscrierile pentru prima ediție 2026 a Clubului de Carte Veterinarul sunt deschise! Începe anul cu „Începe cu DE CE” de Simon Sinek și alătură-te comunității noastre de lectură.
Completează formularul

Articole:

Taylor G. Donaldson et al, Location intelligence unveils seasonal spatiotemporal pattern shifts of habitat use and selection by cattle across a South Texas coastal landscape infested with Rhipicephalus microplus, Current Research in Parasitology & Vector-Borne Diseases (2025). DOI: 10.1016/j.crpvbd.2025.100322
Hsiao-Hsuan Wang et al, Leveraging location intelligence and individual-based modeling to simulate Rhipicephalus microplus infestation and eradication dynamics at the cattle-wildlife interface, Current Research in Parasitology & Vector-Borne Diseases (2025). DOI: 10.1016/j.crpvbd.2025.100323

Sursa: phys.org

De 16 ani, Veterinarul.ro prezintă faptele și dezbaterile din profesie, cu scopul de a informa și sprijini comunitatea veterinară. Publicăm articole care reflectă atât perspectivele medicilor, cât și impactul asupra societății. Mulțumim pentru contribuția și implicarea adusă, editorilor și abonaților medici veterinari români, fără de care nu am fi putut exista. Le datorăm recunoștința noastră pentru perseverența de a rămâne fideli principiului care ne ghidează din prima zi: Veterinarul.ro există pentru și împreună cu comunitatea veterinară din România.

Urmărește-ne pe rețelele sociale: