Conceptul One Health este tot mai prezent în medicina veterinară, sănătatea publică și politicile internaționale. Ideea de bază pare simplă: sănătatea oamenilor, a animalelor și a mediului sunt interconectate. În practică însă, fiecare sector înțelege diferit ce înseamnă „One Health” și ce ar trebui prioritizat.

Un nou studiu publicat în martie 2026 în PLOS One arată că aceste diferențe de perspectivă nu sunt doar teoretice, ci pot influența direct modul în care sunt construite politicile, intervențiile și colaborările interdisciplinare. 

Un studiu despre cum „vede” fiecare One Health

Cercetarea a fost realizată în Turkana, Kenya, o regiune pastorală vulnerabilă la secetă, insecuritate alimentară și boli emergente, și a implicat comunități locale, medici veterinari, profesioniști din sănătatea umană, ONG-uri și specialiști de mediu. 

Autorii au analizat modul în care fiecare grup definește problemele de sănătate și relațiile dintre oameni, animale și ecosisteme. Pentru asta au folosit o metodă participativă numită fuzzy cognitive mapping, combinată cu analiză calitativă de tip grounded theory. Pe scurt, participanții au construit „hărți” ale sistemului: ce influențează sănătatea, ce cauzează probleme și ce soluții consideră importante. 

Rezultatul? Deși toți participanții considerau importante sănătatea umană, sănătatea animalelor și accesul la apă, explicațiile și prioritățile diferă major între grupuri. 

Veterinarii și medicii umani au o abordare mai „tehnică”

Actorii din sănătatea umană și veterinară au avut perspective relativ similare și s-au concentrat în special pe:

• supravegherea bolilor;
• vaccinare;
• educație sanitară;
• acces la servicii medicale și veterinare;
• controlul bolilor zoonotice. 

Pentru acești profesioniști, One Health este asociat în primul rând cu prevenția bolilor și organizarea serviciilor.

În schimb, specialiștii de mediu au avut cea mai diferită perspectivă dintre toate grupurile analizate. Ei au pus accent pe:

• defrișări;
• degradarea ecosistemelor;
• poluare;
• schimbări climatice;
• competiția pentru resurse de apă. 

Cu alte cuvinte, pentru sectorul de mediu, sănătatea este în primul rând o consecință a relației oamenilor cu ecosistemele.

Comunitățile locale au adus în discuție lucruri ignorate de specialiști

Una dintre cele mai interesante concluzii ale studiului este că anumite teme importante pentru comunități aproape că nu apar în discursul instituțional.

De exemplu, membrii comunităților au vorbit frecvent despre:

• medicina tradițională pentru oameni și animale;
• plante medicinale;
• utilizarea alimentelor sălbatice în perioadele de secetă;
• dificultățile economice reale care limitează accesul la servicii medicale și veterinare. 

Mulți participanți au descris un sistem „hibrid”, în care tratamentele tradiționale coexistă cu medicina modernă. În unele cazuri, remediile tradiționale erau considerate „prim ajutor” până la accesarea serviciilor veterinare sau medicale. 

Cu toate acestea, majoritatea profesioniștilor din sănătate nu au menționat aproape deloc aceste practici în propriile explicații despre One Health. 

De ce contează aceste diferențe

Autorii susțin că problemele One Health nu sunt blocate doar de lipsa fondurilor sau de dificultăți administrative, ci și de diferențele de mentalitate dintre sectoare. 

Dacă medicii, veterinarii, ecologiștii și comunitățile pornesc de la explicații diferite despre cauzele problemelor, atunci și soluțiile propuse vor fi diferite.

De exemplu:

• comunitățile puneau accent pe lipsa infrastructurii de apă;
• profesioniștii din sănătate insistau mai ales pe igienă și schimbare comportamentală;
• specialiștii de mediu discutau despre degradarea resurselor naturale. 

Toate aceste perspective sunt valide, dar rareori sunt integrate complet într-o strategie comună.

Ce lecții sunt relevante pentru medicina veterinară

Pentru medicii veterinari, studiul transmite un mesaj important: One Health nu înseamnă doar zoonoze și supraveghere epidemiologică.

Autorii argumentează că medicina veterinară trebuie să colaboreze mai profund cu:

• specialiștii de mediu;
• comunitățile locale;
• deținătorii de cunoștințe tradiționale;
• sectorul social și economic. 

În plus, cercetătorii avertizează că multe inițiative One Health rămân dominate de perspectiva biomedicală, în care sănătatea umană primează, iar dimensiunea ecologică rămâne secundară. 

One Health ca spațiu de negociere

Poate cea mai importantă concluzie a studiului este că One Health nu ar trebui văzut doar ca un model de cooperare tehnică între profesii, ci ca un spațiu de negociere între perspective diferite despre sănătate, risc și priorități. 

Pentru ca abordarea să funcționeze cu adevărat, autorii recomandă:

• includerea actorilor de mediu;
• recunoașterea cunoștințelor tradiționale;
• participarea comunităților la definirea problemelor și soluțiilor;
• abordări interdisciplinare autentice, nu doar simbolice. 

Într-un context global marcat de schimbări climatice, boli emergente și presiuni asupra ecosistemelor, medicina veterinară va avea un rol tot mai important în aceste dialoguri. Iar înțelegerea diferențelor de perspectivă poate deveni la fel de importantă ca expertiza tehnică în sine.

Referință: Griffith E.F., Opondoh A., Kaluwa C. et al. (2026). Stakeholder priorities and conceptualization of One Health: Insights from fuzzy cognitive mapping and grounded theory. PLOS One. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0338167