În perioada 6–7 aprilie 2026, la Lyon, s-a desfășurat One Health Summit, un eveniment internațional care a reunit oameni de știință, factori de decizie, organizații internaționale, reprezentanți ai mediului privat, ONG-uri și profesioniști din teren, cu scopul de a transforma conceptul „One Health” în acțiuni concrete.

Summitul a avut loc într-un context global marcat de intensificarea crizelor sanitare, de mediu și alimentare, subliniind necesitatea urgentă de a depăși abordările fragmentate. Tematici precum poluarea, pierderea biodiversității și sustenabilitatea sistemelor alimentare au evidențiat nevoia unei mai bune conectări între discipline, date și actori implicați.

Discuțiile au pus accent pe revizuirea cadrului de reglementare, reducerea impactului inputurilor utilizate în agricultură, rolul esențial al agroecologiei și valorificarea cunoștințelor locale. În același timp, integrarea științelor sociale și umaniste în strategiile de sănătate globală a fost identificată ca un element-cheie pentru implementarea eficientă a politicilor publice.

Un moment central al summitului a fost reprezentat de dezbaterile privind necesitatea de a „conecta compartimentele”, adică de a integra sănătatea umană, animală și de mediu într-o abordare coerentă, dar și de a crea legături reale între instituții și practicienii din teren.

Pe parcursul celor două zile, participanții au subliniat importanța unor acțiuni concrete și măsurabile, a unei abordări globale adaptate la nivel local și a unei cooperări multisectoriale reale. A fost reiterată și necesitatea unei viziuni integrate „de la câmp la furculiță”, în care știința rămâne fundamentul deciziilor politice.

Colocviul științific organizat în prima zi a generat o serie de recomandări structurate pe patru direcții majore: gestionarea bolilor infecțioase emergente prin consolidarea supravegherii și prevenției la sursă, combaterea rezistenței la antimicrobiene, reducerea impactului poluării chimice și plastice și dezvoltarea unor sisteme alimentare durabile, bazate pe principii agroecologice. În acest context, științele sociale au fost recunoscute drept un instrument esențial pentru susținerea schimbărilor de comportament și politici.

A doua zi a summitului a adus în prim-plan rolul medicilor veterinari, considerați actori-cheie în cadrul abordării One Health. În fața unor amenințări sanitare în creștere, precum gripa aviară, virusul Nilului de Vest sau febra Crimeea-Congo, medicii veterinari sunt esențiali pentru detectarea timpurie a riscurilor și pentru prevenirea crizelor, contribuind direct la protejarea sănătății publice. Vaccinarea animalelor, supravegherea integrată și evaluarea impactului asupra mediului au fost identificate drept instrumente strategice majore.

Un mesaj puternic a reieșit la finalul evenimentului: investițiile în sănătatea animală și în prevenție reprezintă o investiție directă în sănătatea umană. Într-un context global caracterizat de mobilitate crescută, dezechilibre ecologice și riscuri zoonotice, abordarea One Health devine indispensabilă.

În discursul de închidere, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat o serie de inițiative menite să accelereze implementarea acestui model, printre care lansarea unui pact internațional pentru menținerea eficienței antibioticelor, consolidarea grupurilor de experți One Health, dezvoltarea inițiativei One Health Data Convergence și extinderea coaliției PREZODE. De asemenea, au fost menționate continuarea negocierilor privind tratatul internațional pentru poluarea cu plastic și lansarea rețelei One Brain Health, dedicată studierii impactului schimbărilor de mediu asupra sănătății mentale.

Participanții au fost unanimi în a sublinia că inacțiunea ar genera costuri semnificative, nu doar la nivel sanitar, ci și economic, social și ecologic, consolidând astfel rolul One Health ca direcție strategică globală.

Sursa: lepointveterinaire.fr